Procesul în care grupul francez Lafarge şi opt foşti responsabili ai acestuia sunt acuzaţi că au plătit grupări jihadiste, printre care Stat Islamic (SI), în Siria până în 2014 pentru a menţine activitatea unei fabrici de ciment s-a deschis marţi la Paris, o premieră pentru o companie multinaţională, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Tribunalul corecţional îi va judeca pe inculpaţi până pe 16 decembrie pentru acuzaţiile de finanţare de activităţi teroriste şi, în cazul unora dintre ei, şi pentru nerespectarea sancţiunilor financiare internaţionale.
Pe lângă Lafarge - fuzionat în 2015 cu grupul elveţian Holcim - mai sunt judecaţi fostul CEO al companiei franceze, Bruno Lafont, cinci foşti responsabili ai lanţului operaţional sau al celui de siguranţă, şi doi intermediari sirieni, dintre care unul, vizat de un mandat de arestare internaţional, va fi absent la proces.
Compania Lafarge este suspectată că a plătit în 2013 şi 2014, prin intermediul filialei siriene Lafarge Cement Syria (LCS), mai multe milioane de euro unor grupări rebele jihadiste - unele, precum SI şi Jabhat al-Nosra, clasificate ca 'teroriste' - pentru a menţine în activitate o fabrică de ciment la Jalabiya, în nordul Siriei.
Lafarge investise 680 milioane de euro în această fabrică, finalizată în 2010.
În timp ce celelalte multinaţionale au părăsit Siria în 2012, Lafarge nu a evacuat în acel an decât personalul străin, menţinând activitatea angajaţilor sirieni până în septembrie 2014, când SI a preluat controlul fabricii.
În acest timp, LCS ar fi plătit intermediari pentru a se aproviziona cu materii prime de la SI şi alte grupări, şi pentru ca acestea să-i faciliteze circulaţia personalului şi mărfurilor.
O anchetă judiciară a fost deschisă la Paris în 2017 după mai multe dezvăluiri media şi două plângeri în 2016.
Noul grup provenit din fuzionarea din 2015 - numit mai întâi LafargeHolcim, apoi Holcim în 2021 -, care a avut grijă permanent să se desolidarizeze de acţiunile anterioare, a lansat între timp o anchetă internă, ce a constatat în 2017 'încălcări ale codului de conduită a afacerilor'.
În octombrie 2022, Lafarge SA a pledat vinovat în SUA pentru plata a aproape 6 milioane de dolari către SI şi Jabhat Al-Nosra, acceptând să achite o sancţiune financiară uriaşă de 778 milioane de dolari.
În Franţa, Lafarge riscă o amendă de până la 1,125 milioane de euro pentru finanţarea terorismului. Pentru încălcarea embargoului, amenda este mai substanţială, de până la 10 ori suma infracţiunii ce va fi reţinută în final de justiţie.
Potrivit apărării lui Bruno Lafont, fostul CEO al Lafarge, care contestă că ar fi fost informat despre plăţile către grupările teroriste, acordul de recunoaştere a vinovăţiei este 'o atingere adusă prezumţiei de nevinovăţie, care îi aruncă în gura lupului pe foştii responsabili ai Lafarge' pentru 'a prezerva interesele economice ale unui mare grup'.
Lafont mai speră că procesul va permite 'clarificarea' mai multor 'zone de umbră din dosar', cum ar fi rolul serviciilor de informaţii franceze.
Magistraţii de instrucţie au considerat că, chiar dacă ar fi existat un schimb de informaţii între responsabilii cu securitatea ai Lafarge şi serviciile secrete despre situaţia din zona fabricii, aceasta nu ar demonstra 'în niciun caz validarea de către statul francez a practicilor de finanţare a unor entităţi teroriste puse în practică de Lafarge în Siria'.
Asociaţia Sherpa, parte civilă în dosar, consideră că acest proces este o 'ocazie inedită pentru justiţia franceză de a se apleca asupra responsabilităţii multinaţionalelor atunci când operează în zone de conflict'.
Într-un alt segment răsunător al acestui dosar, aflat încă în faza de instrucţie, grupul este acuzat şi pentru complicitate la crime împotriva umanităţii în Siria şi în Irak.
Comentează