Dacă în luna februarie 2024, flautistul Janos Balint a fost prezent la Filarmonica clujeană într-un recital cameral alături de Cvartetul Transilvan, el revine acum, alături de Orchestra Filarmonicii de Stat "Transilvania", sub bagheta dirijorului Gregory Vajda, pentru a interpreta propria transcripţie pentru flaut a celebrului Concertul nr. 2 în si minor pentru vioară, op. 7, La Campanella de Niccolo Paganini.
Din programul serii de vineri, 13 decembrie 2024, va mai face parte şi lucrarea O viaţă de erou semnată de Richard Strauss. Concertul va începe la orele 19.00, pe scena sălii Auditorium Maximum a Colegiului Academic.
Despre lucrări
În 1897, Richard Strauss, unul dintre cei mai îndrăzneţi şi controversaţi compozitori ai epocii sale, a început să lucreze la Ein Heldenleben (O viaţă de erou). Această capodoperă orchestrală a devenit o lucrare ce explorează marile întrebări existenţiale ale umanităţii. Nu este doar povestea unui erou singular (deşi la premieră mulţi critici au speculat că Strauss şi-ar fi creat un portret autobiografic), ci o poveste despre noi toţi, despre conflictele noastre, despre dragostea care ne inspiră şi despre pacea pe care o căutăm în permanenţă.
Încă de la început, lucrarea a promis o poveste fascinantă: iniţial intitulată Held und Welt (Erou şi Lume), Ein Heldenleben (O viaţă de erou) este o alegorie a luptei eroice universale, inspirată din filozofia lui Friedrich Nietzsche. Această filozofie, exploatată deja în creaţia sa anterioară (Aşa grăit-a Zarathustra) a avut o influenţă profundă asupra lui Strauss, oferindu-i un cadru în care să-şi exprime propria viziune asupra vieţii şi a artei. Ideea "individului eroic" care încerca să se afirme într-o lume ostilă, rezonează puternic în structura acestei lucrări. Cu toate acestea, Strauss nu s-a limitat la o simplă imitaţie filozofică: el a transformat conceptul într-o expresie muzicală proprie. Strauss însuşi era un erou modern. Într-o perioadă în care era admirat de unii pentru geniul său şi detestat de alţii pentru ceea ce aceştia considerau a fi egocentrism sau căutare de efecte muzicale facile, el a găsit în criticile primite o sursă de inspiraţie. În Ein Heldenleben (O viaţă de erou), adversarii săi sunt portretizaţi muzical cu ironie fină, descrişi ca nişte adversari meschini, plini de "zgomot şi pretenţii goale". În loc să respingă criticile la modul defensiv, Strauss le-a absorbit şi le-a transformat în artă, reafirmându-şi în acelaşi timp dreptul la exprimare.
În perioada în care a compus această lucrare, Strauss se afla în plină maturitate creativă. Dincolo de măiestria tehnică şi inspiraţia filosofică, Ein Heldenleben (O viaţă de erou) ne dezvăluie imaginea unui individ profund uman, care îşi găseşte liniştea şi inspiraţia în dragoste şi artă, reuşind să transforme în muzică iubirea şi provocările vieţii.
Scris în 1826 de Paganini, Concertul nr. 2 La Campanella continuă să fascineze generaţii întregi de ascultători. Mişcarea sa finală, un rondo vivace, a devenit celebră datorită sunetului cristalin al clopoţelului - o idee revoluţionară care a redefinit stilul concertistic. Paganini, un maestru al spectacolului, a ştiut cum să îmbine tehnica uluitoare cu elementele teatrale, transformând fiecare concert într-un eveniment cu totul special.
Dar magia nu venea doar din notele sale. Paganini era înconjurat de un aer de mister, alimentat de poveşti despre un presupus pact faustic. Se spunea că tehnica sa incredibilă, care părea dincolo de limitele omeneşti, era rezultatul unui pact cu diavolul însuşi. Legenda spunea că atunci când cânta, figura sa subţire şi intensă, combinată cu sunetele aproape supranaturale pe care le scotea din vioară, ofereau un spectacol atât de tulburător încât publicul se întreba dacă nu asistă la o manifestare demonică.
Acum, într-o transcripţie originală pentru flaut, Janos Balint reuşeşte să aducă această capodoperă într-o lumină nouă, păstrând emoţia originală şi adăugându-i propria semnătură artistică. Această versiune pentru flaut este îmbogăţită de cadenţa originală compusă de Janos Balint, un moment de virtuozitate extremă care promite să ofere publicului acea combinaţie rară de tehnică impecabilă şi emoţie pură. Concertul nr. 2 La Campanella este o poveste în sine - una care aduce laolaltă geniul, misterul şi arta (sursă text - Oana Bălan-Budoiu).
Despre dirijor - Gregory Vajda
Considerat drept un "tânăr titan" de către Montreal Gazette după ce a dirijat Orchestra Simfonică din Montreal cu Castelul lui Barbă Albastră de BartĂłk şi Erwartung de Schonberg, Gregory Vajda a devenit rapid unul dintre cei mai căutaţi dirijori de pe scena internaţională. Astfel că, în anul 2011 a fost numit cel de-al şaselea director muzical al Orchestrei Simfonice din Huntsville. În toamna anului 2022 şi-a început mandatul de dirijor principal al Savaria Symphony din Ungaria. După 3 ani ca artist în rezidenţă, a fost numit dirijor principal asociat (Chef Principal Associe) al ansamblului de muzică nouă Ars nova din Franţa pentru 2024-2026.
În Ungaria, Gregory Vajda este director artistic al ansamblului de muzică nouă UMZE şi director de programe al Fundaţiei de muzică contemporană Peter Eotvos. După ce şi-a încheiat mandatul de 3 ani ca dirijor principal, a fost numit dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice Radio din Ungaria în 2014. A fost director artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional de Operă Armel între 2014 şi 2019. Pentru realizările sale ca artist interpret, a primit Premiul Gundel Art în 2001, Premiul BartĂłk-Pasztory în 2018 şi Premiul Artisjus Performing Arts în 2020. Gregory Vajda deţine o diplomă DLA în dirijat.
În stagiunea 2022-2023, Gregory Vajda a debutat cu Staatskapelle Dresden, Germania, cu Filarmonica din Chicago şi Vancouver Symphony, Canada, cu Filarmonica de Stat Transilvania din România, cu Plural Ensemble din Madrid, Spania. A dirijat muzica compozitorilor americani cu Ensemble Ars Nova la Flagey, celebra sală de concerte din Bruxelles, Belgia, şi a condus, tot cu Ars Nova, producţia de deschidere a Manifeste, festival al Ircam şi Centre Pompidou.
În stagiunea 2023-2024, Gregory Vajda a revinit laFilarmonica de Stat Transilvania din Cluj-Napoca pentru a dirija concertul de deschidere al Festivalului Toamna Muzicală Clujeană. A călătorit la Johannesburg, Africa de Sud, pentru a dirija Ensemble UMZE în mai multe concerte pentru festivalul anual al Societăţii Internaţionale pentru Muzică Contemporană (ISCM). A dirijat, de asemenea, concertul de celebrare a celei de-a 60-a aniversări a Ensemble Ars Nova la TAP în Poitiers, Franţa şi a revenit la producţiile Salute to Vienna, de la Lincoln Center din New York, de la Music Center at Strathmore din Washington, DC, precum şi la New Brunswick, NJ. În februarie 2024, Gregory Vajda a fost dirijorul unei noi producţii de balet BartĂłk, cu o punere în scenă complexă, la Opera din Budapesta.
Despre solist - Janos Balint
Flautistul Janos Balint s-a născut în 1961 în Ungaria. A absolvit Academia de Muzică "Franz Liszt" din Budapesta în 1984. A obţinut numeroase premii la concursuri internaţionale, precum cele din Ancona, Leipzig şi Markneukirchen. Între anii 1981-1991 a fost flautist solist al Orchestrei Simfonice a Radioului Maghiar, iar mai apoi al Orchestrei Filarmonicii Naţionale Maghiare (2000-2006). A fost fondator şi director al Institutului Doppler pentru flaut de la Budapesta.
În prezent, este profesor la Musikhochschule din Detmold, Germania şi supervizor la Academia de Muzică din Kragujevac, Serbia, precum şi profesor invitat la Academia de Muzică "Karol Szymanowski" din Katowice.
În calitate de solist a concertat în aproape toate ţările europene, dar şi în SUA, Japonia, Taiwan, Coreea şi Israel, alături de muzicieni precum Andras Schiff, Martha Algerich, Miklos Perenyi, Zoltan Kocsis, Aurele Nicolet. A înregistrat peste 30 de CD-uri cu Hungaroton, Capriccio şi Naxos. În fiecare an, conduce 10-12 cursuri de măiestrie în întreaga lume. În 2008 a primit cea mai înaltă recunoaştere maghiară pentru performanţă muzicală, premiul "Franz Liszt", acordat de Ministerul Culturii şi Educaţiei din Ungaria.
Biletele online la concert se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul acestuia, în limita locurilor disponibile.
Comentează