Fostul premier Florin Câțu intervine în scandalul achiziției de vaccinuri și despăgubirilor de sute de milșioane de euro ce trebuie date Pfizer, aruncând vina totală asupra Ministerului Sănătății și a conducerii instituției din perioada COVID.
UPDATE. Noi precizări de la fostul premier Florin Cîțu în scandalul vaccinurilor Pfizer
"Având în vedere afirmațiile cuprinse în articolul ”EXCLUSIV | Afacerea vaccinurilor anti-COVID, filiera de aprobare a achizițiilor: cine propunea, cine decidea, cine executa / Noi detalii despre procesul cu Pfizer (DOCUMENTE)”, apărut sub semnătura lui Liviu Avram, pe site-ul g4media. ro , azi, 6 iulie 2026 și preluat ulterior în mass-media, apreciez că, pentru corecta informare a publicului, este necesar să se remedieze aspectele care nu corespund cu realitatea factuală, referitor la subiectul respectiv.
Cu titlu preliminar, menționez că, existând o urmărire penală în desfășurare, într-o cauză penală aflată pe rolul unei unități de parchet, trebuie respectat caracterul nepublic al acestei proceduri judiciare.
Însă, pentru corecta informare a publicului, este obligatorie corectarea situației prezentate, după cum urmează: În calitatea de Prim-ministru, subsemnatul nu a fost implicat direct în procedurile de achiziție a dozelor de vaccin și nici în negocierile de la Comisia Europeană, ci doar informat. De asemenea, nu a avut legătură cu procedurile de achiziții desfășurate în cadrul Ministerului Sănătății sau în cadrul altui minister.
În relația cu Comisia Europeană, Ministerul Sănătății era reprezentat de către o anumită persoană, căruia, în această calitate, i-a fost transmis contractul. La acest nivel trebuia luată decizia în termen de 5 zile. Contractul nu a fost niciodată trimis către subsemnatul.
Doua Memorandumuri susținute, semnate și inițiate, fără implicarea subsemnatului, de către Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și Ministrul Finanțelor Publice Alexandru Nazare au fost prezentat în ședința de Guvern la o lună după ce Ministerul Sănătății a fost de acord cu încheierea contractului, iar subsemnatul a acceptat ca aceste memorandumuri să fie prezentate în ședința de Guvern, pentru că mi-am dorit ca toți membrii Guvernului să aibă informațiile cu privire la achizițiile de doze de vaccin la zi. Aceste informații erau cuprinse în nota de informare CNCAV, precum și în memorandum și vizau etapele contractuale, respectiv: CNCAV prezenta nota de informare prin care cerea acordul să participe la negocieri, după aceea contractul era trimis la Ministerul Sănătății reprezentat de o anumită persoană, iar Ministerul Sănătății, fără a obține un alt acord, decidea dacă răspunde în termen de 5 zile sau nu. Ulterior, urma să se semneze ordinul de comandă, iar abia la acel moment Statul Român era angajat legal.
Memorandumul reprezintă un document emis de Guvernul României, semnat de prim-ministru. Niciun membru al Guvernului nu a formulat vreo opoziție cu privire la acesta. În mod corespunzător, inițiatorii nu ar fi inițiat întocmirea dacă nu erau de acord, iar persoanele care l-au avizat nu îl avizau. Procedura, așa cum este prezentată și în memorandumuri și susținută de documentele din dosar este următoarea: angajamentul din punct de vedere juridic al Statului Român apare doar în momentul în care Ministerul Sănătății semnează ordinul de comandă. Până la acest moment nu ar fi putut fi bugetate sumele aferente contractului încheiat de Comisia Europeană în numele Statului Român.
Cu privire la documentele prezentate în cadrul articolului, cu privire la care subsemnatul și-ar fi dat acordul, precizez că acestea erau note de informare, prin care subsemnatului i se cerea acordul pentru a analiza oportunitatea achiziționării unor doze de vaccin, mențiunea ”De acord” semnificând, evident, doar acordul analizării oportunității și nimic mai mult, întrucât subsemnatul nu avea posibilitatea legală de a acționa altfel.
În final, solicit publicarea acestui drept la replică și corectarea aspectelor nereale din cuprinsul articolului respectiv într-un termen de cel mult 24 de ore, în caz contrar, rezervându-mi dreptul de a demara demersurile legale care se impun", a precizat fostul premier âîn urmîă cu scurt timp.
Fostul premier Florin Cîțu aruncă vina pe Ministerul Sănătății
"O clarificare.
În spațiul public circulă de mai mult timp informații eronate referitoare la decizia finală privind achiziția de vaccinuri.
Decizia pentru achiziția de medicamente este și a fost întotdeauna la Ministerul Sănătății. Procedura nu s-a schimbat niciodată.
Contractele au fost trimise doar la Ministerul Sănătății. Niciodată la premier sau la cabinetul premierului", spune Florin Cîțu.
Subiectul contractului cu Pfizer a revenit în atenția publică după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că statul român va contesta decizia prin care au fost blocate conturile ROMATSA, în cadrul litigiului privind achiziția de vaccinuri anti-COVID-19". a spus Cîțu
Cum se aduceau vaccinurile
Reacția vine după ce G4Media spune că a obținut de la Secretariatul General al Guvernului mai multe documente care aduc puțină lumină în cețoasa afacere a achiziției de vaccinuri ant-COVID.
Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare.
Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro.
În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat.
Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici.
De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății.
Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Documentele de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție.
România a fost condamnată la plata despăgubirilor către Pfizer. Conturile ROMATSA, blocate
Autoritățile române încearcă, în prezent, să limiteze impactul financiar al litigiului, mai ales după blocarea conturilor ROMATSA, în timp ce dezbaterea privind modul în care a fost gestionat contractul continuă în spațiul public.
Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că societatea ar fi parte în litigiul cu Pfizer, ci pentru că Pfizer a obţinut, într-o instanţă în Belgia, o măsură asupra acestor sume care urmau să ajungă în România, a explicat joi ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare,
Luna trecută, Nazare preciza că România încearcă să reducă impactul asupra bugetului de stat al obligaţiei de plată de aproximativ 680 de milioane de euro către Pfizer, după pierderea unui proces privind achiziţia de vaccinuri anti-COVID-19, şi caută o soluţie mai bună decât plata integrală imediată.
Un tribunal din Bruxelles a condamnat, în prima instanţă, Polonia şi România să plătească un sold restant pentru vaccinurile COVID-19 comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro, şi, respectiv, 600 de milioane de euro.
Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată cele două ţări în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziţie, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia şi România au refuzat să le îndeplinească integral.
Comentează