DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Florin Cîţu se plânge că nu are bani pentru copiii României, dar se laudă că agențiile de rating se înșală în privința dezastrului economic: 'Evităm recesiunea'

Inquam Photos - George Călin
Inquam Florin Cîțu Ludovic Orban Cîțu Orban

Guvernul Ludovic Orban refuză să aplice legile țării și să dea bani pentru copiii României, dar se laudă că agențiile de rating greșesc când spun că economia românească va avea o contracție mare.

România va evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agenţiile de rating, Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi instituţii bancare, datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice, susţine ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Citește și: Ultimă oră! Ucigașul lui Emi Pian, arestat preventiv!

"Toate economiile au fost lovite puternic de această criză. Toate ţările au răspuns prin creşterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătaţi cu banul public, dar şi pentru că venim după o perioadă de dezmăţ şi furt al banului public în guvernarea socialistă. Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero, pentru că ştiu foarte bine că acum dobânda reală zero sau negativă stimulează creşterea economică pe termen mediu şi lung. Toate ţările vor avea o contracţie economică în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică. România vă evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute agenţiile de rating, CE, FMI, instituţii bancare etc., datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracţie a economiei în 2020 ceea ce înseamnă venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar dacă similare cu cele din anul precedent", a scris sâmbătă, pe Facebook, Florin Cîţu.

Citește și: EXCLUSIV Cum a răbufnit Marcel Vela: ‘Îmi pare rău că trebuie s-o spun’. După scandalul iscat de priveghiul lui Emi Pian, Iulian Surugiu rupe tăcerea!

Acesta precizează că România va avea o revenire economică din trimestrul III, în V, un scenariu de bază cu care lucrează şi Banca Naţională a României (BNR), iar acest lucru înseamnă creştere economică în 2021.

Şeful de la Finanţe a reiterat că economia globală trece prin cea mai dură perioadă din ultima sută de ani, în condiţiile în care şocul suferit de toate economiile este dublu. "O criză de sănătate prelungită care s-a transformat într-o criză economică. Toate ţările, fără excepţie, sunt afectate de cele două crize. Revenirea depinde foarte mult de modul în care guvernele, în special mix-ul de politica monetară şi fiscală, răspund la această criză. Cam peste tot răspunsul a fost similar, injecţie de lichidităţi în economie atât prin politica fiscală cât şi prin politica monetară. Pe partea de politica fiscală, deficitul în UE, în medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. În majoritatea ţărilor acest lucru a însemnat o creştere a cheltuielilor bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineînţeles că peste tot au scăzut şi veniturile semnificativ", a explicat Cîţu.

Citește și: Adrian Năstase, intervenție, în direct, la Antena 3: Se readuce în circuitul public un partid important

Pe partea de politică monetară, ministrul Finanţelor menţionează că băncile centrale au intervenit şi au injectat lichiditate în economie prin reducerea dobânzilor de politica monetară aproape de zero.

"În medie, în UE, răspunsul politicii fiscale a fost mai mare decât cel al politicii monetare. Din două motive. În primul rând politica fiscală avea spaţiu de manevră. În UE, deficitul bugetar mediu era de 1% estimat pentru 2020. Dobânzile în majoritatea ţărilor erau deja reduse şi politica monetară nu avea prea multă forţă. Totuşi majoritatea ţărilor au dus dobânzile de politica monetară la zero şi au intervenit pe piaţă secundară pentru a cumpără obligaţiuni şi a scădea şi mai mult dobânzile.

Citește și: Sondaj-bombă! Cum stau PNL și PSD în preferințele românilor

În al doilea rând, politica fiscală acţionează imediat, pe termen scurt, şi are rolul de a atenua din şocul pe care îl resimte fiecare ţară, iar politica monetară acţionează pe termen mediu şi lung şi are rolul de a asigura creşterea economică în perioada următoare. Băncile centrale ştiu foarte bine rolul important al dobânzilor reale zero sau negative pentru creşterea economica viitoare şi de aceea au reacţionat peste tot şi dobânzile de politica monetară au scăzut imediat aproape de zero", scrie ministrul Finanţelor pe pagina sa de socializare.

El afirmă că în cazul României, politica fiscală a răspuns "imediat, puternic şi mai ales ţintit".

Citește și: Traian Băsescu anunță că va rupe și Stânga, și Dreapta: Iau de la amândoi

"La prima rectificare bugetară deficitul bugetar a crescut cu 3 puncte procentuale pentru că ştiam cât de importantă este injecţia de lichiditate în economie pe termen scurt. Şi acum companiile încă beneficiază de 11 miliarde lei (venituri care nu sunt în bugetul de stat) de pe urma măsurilor fiscale implementate în perioada stării de urgenţă. Evident că răspunsul României la criză a fost influenţat de politica fiscală dezastruoasă a socialiştilor şi hoţilor care au condus economia în ultimii ani. România a intrat în criză cu un deficit bugetar de 3,7% estimat faţă de media UE de 1%. Nu ne oprim aici şi continuăm să injectăm lichiditate în economie şi la a doua rectificare bugetară din acest an", a adăugat Cîţu.

Citește și: Ultimă oră! Ucigașul lui Emi Pian, arestat preventiv!

În opinia sa, BNR recunoaşte şi în aceste condiţii aportul important al politicii fiscale la diminuare şocului crizei asupra economiei României, respectiv "efectele favorabile induse de măsurile de politică fiscală şi de cele privind veniturile sunt proiectate a se resimţi cu precădere pe parcursul anului curent.

"Măsurile de politica fiscală le enumera tot BNR: "plata indemnizaţiilor de şomaj temporar, subvenţionarea costurilor salariale aferente reîncadrării în muncă a şomerilor tehnici, amânarea plăţii impozitelor şi a taxelor, plata zilelor libere acordate părinţilor pe durata închiderii unităţilor de învăţământ". Având în vedere răspunsul prompt şi semnificativ al politicii fiscale, scenariul de bază cu care lucrează BNR este: "Astfel, scenariul de bază presupune o dinamică pozitivă în trimestrul III al anului curent atât pentru PIB, cât şi pentru componentele sale", a arătat ministrul Finanţelor.

Citește și: EXCLUSIV Cum a răbufnit Marcel Vela: ‘Îmi pare rău că trebuie s-o spun’. După scandalul iscat de priveghiul lui Emi Pian, Iulian Surugiu rupe tăcerea!

El a adăugat că a făcut o analiză "mai lungă" pe aceste subiect, pentru că a văzut tot felul de opinii aruncate în spaţiul public după publicarea raportului BNR, " care trebuiau corectate"." Nu ar fi trebuit să fac acest lucru dacă, cei care au tot "citat" din raportul BNR, l-ar fi citit", a mai scris Florin Cîţu.

Pe 6 august, Banca Naţională a României a publicat, pe pagina sa de internet, Raportul asupra inflaţiei.

Citește și: Adrian Năstase, intervenție, în direct, la Antena 3: Se readuce în circuitul public un partid important .

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.