Premium
„Președintele Vladimir Putin va distruge viețile mai multor oameni dincolo de câmpul de luptă și la o scară pe care până și el va ajunge să o regrete”, scrie The Economist într-o analiză intitulată „Catastrofa alimentară iminentă”. Dacă războiul va continua și cum resursele Ucrainei și Rusiei sunt limitate, sute de milioane de oameni vor cădea în sărăcie, incertitudinea politică se va răspândi iar oamenii vor muri de foame.
Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei durează deja de aproape trei luni. Milioane de ucraineni și-au părăsit casele și au fugit în țările vecine, inclusiv în România, iar numărul morților, inclusiv civili, se ridică deja la câteva mii. Dincolo de tragediile de pe frontul deschis de Rusia, odată cu invadarea Ucrainei victimă a picat întreaga lume.
Rusia a blocat porturile Ucrainei la Marea Neagă și, implicit, exporturile de cereale. David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (WFP), din cadrul ONU, avertiza pe 19 mai că milioane de oameni din întreaga lume vor ajunge în pragul foametei dacă porturile Ucrainei nu vor fi redeschise pentru a permite transportul de cereale.
Sistemul alimentar global este oricum deja slăbit de pandemia de COVID-19, de schimbările climatice și de o insecuritate energetică, scrie publicația financiară. Războiul înrăutățește și mai mult criza alimentară în condițiile în care Rusia și Ucraina împreună asigură 12% din comerțul cu cereale la nivel mondial și sunt printre primele cinci state exportatoare de cereale.
„Putin să nu folosească mâncarea ca armă”
Prețurile cerealelor au crescut de la începerea războiului, iar asta a dus la creșterea prețurilor alimentelor de bază. Consecința este că tot mai mulți oameni riscă să ajungă în pragul foametei: aproape 250 de milioane, arată The Economist.
„Putin nu ar trebui să folosească mâncarea drept armă. Liderii lumii trebuie să vadă foametea ca o problemă globală ce necesită urgent o soluție globală”, notează publicația britanică.
Rusia și Ucraina asigură 28% din grâul comercializat în toată lumea, 29% din orz, 15% din porumb și 75% din uleiul de floarea soarelui, potrivit revistei financiare. Cele două țări contribuie cu jumătate din cereale importate de Lebanon și Tunisia și două treimi din cele importate de Libia și Egipt.
Publicația financiară atrage însă atenția că Programul Alimentar Mondial (WFP) a avertizat încă dinainte de război că 2022 va fi un an dificil, din cauza lipsei de precipitații în China, cel mai mare producător de grâu, și temperaturilor extreme din India, al doilea mare producător. Lipsa de precipitații amenință și alte state, de la SUA până la Franța, mai arată analiza.
„Toate astea au un afect cumplit asupra celor nevoiași. Gospodăriile din țările aflate în dezvoltare cheltuie 25% din bugetele lor pe mâncare, iar cele din regiunea subsahariană a Africii, până la 40%. În țările importatoare de cereale, guvernele nu-și permit subvenții pentru a-i ajuta pe cei în nevoie”, scrie The Economist.
Fermierii nu au unde să-și depoziteze următoarea recoltă, nu au nici combustibil și nici forță de muncă
Iar criza se accentuează. Ucraina a exportat mare parte din recolta de vara trecută înainte de război, în timp ce Rusia încă mai vinde din ea, deși greu, din cauza costurilor foarte mari și a riscurilor la care sunt supuși cei care transportă cerealele.
Cu toate astea, silozurile care nu au fost afectate de bombardamente, în Ucraina, sunt pline de porumb și orz, iar fermierii nu au unde să-și depoziteze următoarea recoltă, care va începe la finalul lunii iunie și care ar putea, din cauza asta să putrezească. Apoi, nu au combustibil și nici forță de muncă pentru a se ocupa de recolta de după.
Rusia, la rândul ei, duce lipsă de semințe și pesticide, pe care le cumpăra în mod obișnuit din Uniunea Europeană. Mai multe țări au restricționat exporturile de mâncare din cauza creșterii prețurilor la alimente provocată de criza din Ucraina. Printre ele, Argentina, Turcia, India, Indonezia, Serbia, potrivit CNBC. Este vorba în special despre cereale și ulei, dar și despre carne, fructe și legume.
Care e soluția
Aceste întreruperi sunt în primul rând rezultatul invaziei lui Putin în Ucraina, sancțiunile impuse de alte state doar au intensificat consecințele, scrie The Economist. „Între timp, mulți oameni vor suferi de foame, iar unii dintre ei vor muri”, notează publicația, care subliniază că toate statele ar trebui să lucreze împreună.
Iar primul pas este să-și țină piețele deschise, la fel cum a făcut Indonezia, sursa a 60% din uleiul de palmier vândut la nivel mondial, care a dat temporar drumul la exporturi.
Europa ar trebui să ajute Ucraina, transportându-i cerealele cu trenul sau camioanele în România sau în țările baltice, chiar dacă cel mai optimist scenariu spune că doar 20% din producție va putea ajunge așa. Și țările importatoare au nevoie de ajutor, ca să nu fie atât de afectate de facturi.
Proviziile urgente de cereale ar trebui, de asemenea, să meargă doar la cei foarte săraci, iar ceilalți, să fie ajutați poate de Fondul Monetar Internațional.
The Economist: Analiștii mai spun că o variantă de ajutor este și redeschiderea porturilor. 25 de milioane de tone de porumb și grâu, echivalentul consumului anual din țările subdezvoltate, au rămas blocate în Ucraina. În condițiile astea, notează publicația, Rusia trebuie să permită Ucrainei transporturile de cereale, iar Ucraina, să scoată minele din apropierea Odesei.
Asta nu va fi ușor, pentru că Rusia se străduiește să sugrume economia Ucrainei, în timp ce Ucraina, la rândul său, ezită să îndepărteze minele din apă.
„Va fi o provocare pentru celelalte state să le convingă să renunțe. Dar asigurarea hranei pentru o lume fragilă este responsabilitatea tuturor”, conchide The Economist.
