Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, atrage atenția, într-o postare pe Facebook, asupra lipsei de transparență a actualului Guvern în privința execuției bugetare și a perspectivei economice. El susține că Ministerul Finanțelor ar trebui să comunice oficial datele privind deficitul, cheltuielile și veniturile statului, în loc ca dezbaterea să fie alimentată doar de interpretări alarmiste.
„Ar fi corect să știm cum stăm față de programarea bugetară stabilită la aprobarea legilor bugetare și strategiei fiscal-bugetare. Informarea ar trebui să o facă Guvernul, prin ministrul de finanțe, nu analiștii fără acces la toate datele”, scrie Câciu.
Deficit mai mic decât cel programat
Potrivit fostului ministru, execuția bugetară la șapte luni arată un deficit cash de 4,04% din PIB, sub nivelul programat de 4,8%. Printre punctele tari identificate se numără:
o ușoară consolidare a veniturilor structurale (16,2% din PIB față de 15,8% anul trecut),
creșterea veniturilor într-un ritm mai rapid decât cheltuielile (11,8% vs. 11,1%),
investiții superioare deficitului primar,
revenirea absorbției fondurilor structurale europene, România ajungând la 17,1%, peste media UE (12,2%),
înghețarea cheltuielilor de personal la nivelul lunii noiembrie 2024.
„Nu suntem în dezastru bugetar, dacă mă uit doar la consolidarea structurală pe venituri și corelez cu pachetul 1 și 2. Investițiile sunt mult superioare deficitului primar”, subliniază Câciu.
Vulnerabilități și riscuri
În același timp, fostul ministru evidențiază problemele legate de cheltuielile cu dobânzile, mai mari decât cele programate, cauzate atât de volatilitatea pieței, cât și de politica Ministerului Finanțelor de a răscumpăra anticipat titluri de stat. „Aceste operațiuni nu sunt oportune în acest moment și ne costă mai mult decât credem”, avertizează el, amintind că în 2024, 0,4 puncte procentuale din deficitul ESA au provenit din astfel de răscumpărări.
De asemenea, Câciu atrage atenția că România trebuie să respecte angajamentele asumate față de Comisia Europeană privind creșterea cheltuielilor primare nete, dar și că lipsa plăților pe PNRR ridică semne de întrebare.
Apel pentru un program de stimulare economică
În opinia sa, austeritatea și ajustările bugetare excesive riscă să frâneze creșterea economică. „La acest moment avem o încetinire abruptă a creșterii economice, iar Guvernul ar trebui să știe că 45% din economie depinde de consumul guvernamental. Gripezi consumul guvernamental, provoci recesiune”, scrie Câciu.
Fostul ministru cere adoptarea urgentă a unui program de stimulare economică: „Toate ajustările de până acum reduc potențialul de dezvoltare a economiei. În loc să creștem baza, noi o scădem. Nu e bine! Potențialul trebuie crescut. Avem și un mâine în viața economică!”.
România nu are nevoie de FMI
Câciu respinge scenariile apocaliptice potrivit cărora România ar fi în pragul unui colaps bugetar și ar avea nevoie de un acord cu Fondul Monetar Internațional. El amintește că țara dispune de rezerve financiare lichide de circa 25% din PIB, iar deficitul primar este acoperit de investiții.
„Haideți să lucrăm pentru stimularea economiei, nu să cântăm prohodul României, zi de zi, la televizor sau pe rețelele sociale”, încheie fostul ministru.
Comentează