Un procuror care conducea Biroul teritorial Ialomița al DIICOT la momentul faptelor a fost condamnat definitiv, marți, 22 septembrie, de Înalta Curte de Casație și Justiție. Alexandru Mihailiuc a primit un an de închisoare și o amendă penală de 80.000 de lei pentru fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Aplicarea pedepsei cu închisoarea a fost amânată pentru un termen de supraveghere de doi ani.
Decizia a fost pronunțată de Completul de 5 judecători în materie penală al Înaltei Curți, care a soluționat apelul și a menținut condamnarea lui Alexandru Mihailiuc.
Instanța de apel a dispus, de asemenea, desființarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals.
Ce acuzații i-au fost aduse fostului procuror-șef DIICOT
Potrivit rechizitoriului Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Alexandru Mihailiuc, care era procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru că ar fi determinat trei martori să consemneze, în declarațiile date în fața sa în calitate de procuror, împrejurări nereale privind restituirea unor sume de bani ridicate în timpul unor percheziții domiciliare.
De asemenea, procurorul a întocmit trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului. Documentele au fost ulterior prezentate comisiei de control din cadrul structurii centrale.
Procese-verbale antedatate pentru a justifica omisiunea unor măsuri legale
În motivarea soluției, instanța supremă a avut în vedere modul concret în care au fost comise faptele și contextul acestora.
Judecătorii au reținut inclusiv antedatarea unor procese-verbale în scopul justificării, în fața echipei de control, a omisiunii de a dispune măsurile legale.
Înalta Curte a subliniat și faptul că infracțiunile au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat, împrejurare despre care instanța arată că le conferă „o gravitate sporită”.
Înalta Curte: Funcția de magistrat presupune respectarea strictă a legii și a adevărului factual
În comunicarea privind decizia definitivă, Înalta Curte arată că soluția reafirmă „standardele ridicate de integritate, legalitate și responsabilitate inerente exercitării funcției de magistrat”.
Aceste exigențe presupun ca atribuțiile judiciare să fie exercitate „cu respectarea strictă a legii și a adevărului factual”, având în vedere încrederea publică asociată actului de justiție.
Decizia pronunțată marți, 22 septembrie 2026, este definitivă.
Comentează