Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris cartea memorialistică "On my watch: leading NATO in a time of war" (n. r., în română: „Sub comanda mea: a conduce NATO în timp de război).
În carte, el vorbește despre munca sa în fruntea alianței timp de 10 ani - din 2014 până în 2024.
Descrierea volumului arată că oferă "o privire rară asupra modului în care cea mai puternică alianță militară din lume gestionează crizele".
Un fragment din carte a fost publicat de ziarul The Guardian.
Ce arată fostul șef NATO?
În carte, Stoltenberg vorbește despre primele sale întâlniri cu Donald Trump, când a devenit președinte al Statelor Unite, precum și despre modul în care președintele american aproape că a prăbușit NATO.
În cartea sa, Jens Stoltenberg scrie că în 2016 aștepta ca Hillary Clinton să câștige alegerile prezidențiale din SUA.
Succesul lui Donald Trump i-a provocat îngrijorare, deoarece a criticat în mod repetat alianța în timpul campaniei electorale.
Prin urmare, Stoltenberg a decis că NATO trebuie să construiască o relație de lucru cu noul președinte american cât mai curând posibil.
A interzis orice glumă despre Trump!
În acest scop, el, printre altele, a interzis orice glumă la adresa lui Trump în rândul angajaților sediului central al alianței.
„Fără ochi peste cap la tweet-urile sau aparițiile publice ale lui Trump, fără ridicol pentru videoclipuri, fără glume despre golf sau manierele sale.
Toleranță zero.
Chiar dacă doar câțiva oameni încep să facă glume, se poate răspândi rapid în întreaga organizație și poate ieși la iveală.
Și dacă Washingtonul își dă seama că stă în biroul NATO și râde de Trump, va fi un dezastru”, și-a adus aminte acesta.
Prima discuție
Pe 18 noiembrie 2016, Stoltenberg a vorbit cu Trump la telefon pentru prima dată.
Conversația a lăsat o impresie pozitivă asupra lui.
În ceea ce privește problemele cheie legate de NATO, președintele SUA și secretarul general al alianței au avut același punct de vedere.
Stoltenberg credea că, cu consilieri competenți în preajmă, Trump va deveni ca predecesorii săi de la Casa Albă. Dar aceasta, după cum notează Stoltenberg, a fost greșeala lui.
Nemulțumirea lui Trump
Trump, potrivit fostului secretar general, a considerat nivelul cheltuielilor de apărare ale membrilor alianței ca fiind o problemă cheie.
La prima întâlnire de la Casa Albă, care a avut loc în aprilie 2017, Trump i-a spus lui Stoltenberg că doar cinci state membre ale alianței cheltuiesc cel puțin 2% din PIB pentru apărare.
Ca răspuns, secretarul general al NATO a spus că alte câteva țări sunt aproape de acest indicator, menționând că alianța are Islanda, care nu are propriile forțe armate, deci nu va cheltui niciodată 2% din PIB pentru apărare.
"Atunci ce vrem de la Islanda?", a întrebat Trump.
Potrivit lui Stoltenberg, înainte de a putea răspunde, secretarul american al Apărării de atunci, James Mattis, i-a venit în ajutor.
El a spus că Islanda este importantă "dacă vrei să urmărești submarinele rusești". "Bine, atunci lăsați Islanda să rămână membră [a NATO]", ar fi spus Trump.
Un moment extrem de tensionat
În mai 2017, Trump a participat pentru prima dată la summitul NATO de la Bruxelles.
Cu o zi înainte de discursul președintelui american, participanții la summit au primit textul discursului lui Trump.
Printre altele, textul spune că Washingtonul rămâne angajat în Articolul 5 Tratatul Alianței.
Dar, potrivit lui Stoltenberg, atunci Trump a decis să-și schimbe discursul.
Secretarul general al NATO a văzut în mâinile sale textul discursului, unde frazele "TREBUIE SĂ PLĂTEȘTI", "NEDREPT" și "cel puțin 2%!" au fost adăugate cu un marker.
Drept urmare, Trump nu a menționat articolul 5 în discursul său.
Trump a revenit la subiectul cheltuielilor de apărare un an mai târziu în timpul unei conversații telefonice cu Stoltenberg, spune fostul secretar general al NATO în memoriile sale.
Președintele american a spus că Spania cheltuiește mai puțin de 1% din PIB pentru apărare.
"Ei [regele Spaniei și delegația spaniolă] au fost aici și au spus: 'Vă mulțumesc pentru protecția militară'. Dar economia Spaniei este într-o formă bună.
Acest lucru este foarte nedrept", a spus Trump. El s-a plâns și de Germania, care a cheltuit 1% din PIB pentru apărare.
"I-am spus: "Angela (vorbim despre cancelarul german de atunci, Angela Merkel), trebuie să plătiți.
Trebuie să cheltuiești 2%."
Ea a spus: "Poate până în 2030" și a râs. A râs!", spune Stoltenberg care îl citează pe Trump.
Amenințările
Trump a spus că SUA cheltuie 4% din PIB pentru apărare și acoperă 80-90% din cheltuielile NATO, dar nu vor mai face acest lucru.
Până la sfârșitul conversației, președintele american a amenințat că se va retrage din alianță:
"Aveți nevoie disperată de NATO. Și nu avem nevoie de NATO", ar fi spus Trump.
Stoltenberg subliniază că retragerea SUA din NATO ar însemna sfârșitul alianței.
La 12 zile după această conversație, a avut loc un summit NATO la Bruxelles.
La o întâlnire închisă cu liderii țărilor alianței, Trump a vorbit din nou despre faptul că statele europene nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
"Statele Unite nu au nevoie de NATO. De ce ar trebui să continui să plătesc pentru o organizație de care nu am nevoie?", a spus Trump, după care, potrivit lui Stoltenberg, "o tăcere a atârnat în sală".
Președintele american a cerut aliaților să crească cheltuielile la 2% fie imediat, fie până la 1 ianuarie 2019.
La un moment dat, Merkel l-a abordat pe Stoltenberg și i-a spus: "Trebuie să răspundem la asta".
Stoltenberg a vorbit cu Merkel, președintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez Mark Rutte.
Au decis că nu vor schimba obiectivul deja anunțat de a crește cheltuielile pentru apărare la 2% până în 2024 și au discutat despre cum să atenueze situația și să-l liniștească pe președintele american.
Când întâlnirea a fost reluată, Trump și-a reiterat cererea pentru un angajament imediat de a crește cheltuielile. După aceea, el a spus: "Părăsesc această întâlnire. Nu mai am niciun motiv să fiu aici."
Jens Stoltenberg: „Am crezut că totul se va prăbuși acum!”
„M-am uitat în jur - toți liderii aveau expresii serioase pe fețe.
Dacă președintele american spune că nu mai vrea să-și apere aliații și părăsește summitul în semn de protest, atunci tratatul NATO și garanțiile de securitate nu mai valorează nimic.
M-am gândit: poate că acesta este chiar summitul care va distruge NATO.
Și asta se va întâmpla sub conducerea mea. Alianța funcționează cu succes de 70 de ani - dar nu după 12 iulie 2018”, își aduce aminte Jens.
După aceea, a vorbit Merkel, care a numit declarațiile lui Trump „nedrepte”.
Ea a reamintit că aliații NATO au sprijinit Statele Unite după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Aplicarea articolului în apărarea colectivă, iar Germania și-a trimis trupele în Afganistan, în ciuda criticilor de acasă.
Rutte a luat apoi cuvântul, spunând că, datorită eforturilor lui Trump, aliații au cheltuit cu 33 de miliarde de dolari în plus pentru apărare anul trecut.
Lui Trump, potrivit lui Stoltenberg, i-a plăcut această declarație...
În curând, președintele SUA i-a înmânat secretarului general al NATO o notă care spunea: "Domnule secretar general, dacă puteți spune că aliații NATO și-au crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare datorită mea, cred că putem fi de acord".
Stoltenberg a găsit în aceasta o modalitate de a încheia întâlnirea.
El a spus că va anunța într-o conferință de presă că "datorită conducerii lui Trump și a mesajului clar", aliații NATO au crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare și că toate țările alianței rămân angajate în Articolul 5.
Secretarul general a propus încheierea întâlnirii cu acest lucru, deși era planificat ca încă 12 lideri să vorbească.
Toată lumea a fost de acord, cu excepția prim-ministrului danez Lars Løkke Rasmussen. El a vorbit despre unitate în vremuri dificile și despre importanța împărțirii corecte a poverii financiare.
„Apoi s-a uitat la Trump și s-a oprit: 'Dar împărțirea poverii nu este doar despre bani, domnule președinte. Vorbim despre sânge și sacrificii. Danemarca are o populație de doar cinci milioane de locuitori și am pierdut 45 de soldați în Afganistan ca răspuns la atacul asupra Statelor Unite'.
Vocea lui tremura când a spus: 'În ceea ce privește populația, Danemarca a pierdut mai mulți soldați în Afganistan decât Statele Unite'.
El a refuzat să se uite în ochii familiilor și să spună că viețile celor dragi contează mai puțin pentru că Danemarca nu a atins ținta de 2%.
Acest episod mi-a amintit de o scenă din filmul Love Actually, în care Hugh Grant, în rolul primului ministru al Marii Britanii, îl confruntă pe președintele american. Dar nu era un film, ci realitatea.
Mi-am dat seama că Løkke Rasmussen trebuia să vorbească și acesta era lucrul corect de făcut. Și totuși, când a terminat, am expirat. Trump a tăcut.
Toată lumea a înțeles că au fost prezenți la o întâlnire istorică și mai mulți lideri ar dori să facă parte din această poveste luând cuvântul, dar nu aveam de gând să-i las să vorbească. Întâlnirea s-a încheiat”, spune fostul șef NATO.
La conferința de presă finală, Trump a anunțat angajamentul "foarte puternic" al Washingtonului față de unitatea NATO și a remarcat, de asemenea, disponibilitatea aliaților de a crește cheltuielile pentru apărare.
Stoltenberg scrie că este încă surprins că Trump a acceptat rezultatele summitului.
Dacă președintele american și-ar fi dat curs amenințării de a se retrage din NATO, aliații "ar fi trebuit să adune bucățile unei alianțe spulberate".
Comentează