Premium
La 19 martie 2022, site-ul „444”, o publicație maghiară finanțată de Fundația Soros, a publicat un articol, citând comentarii ale fostului viceprim-ministru al Poloniei Roman Giertych, care discuta despre un plan de împărțire a Ucrainei.
Conform articolului, lesne taxabilă ca o teorie a conspirației, planul prevederea că armatele poloneză și maghiară ar fi pătruns în partea de vest a Ucrainei, temându-se de afluxul de refugiați, ca trupe de menținere a păcii (propunere deja făcută de premierul Poloniei, n.r.), la cererea politicienilor ucraineni pro-occidentali care lansează apeluri ca NATO să intre și să securizeze vestul țării. Rușii ar fi urmat să ocupe rapid Kievul, însă s-ar fi oprit la fluviul Nipru. După înlăturarea regimului Zelenski, Polonia ar controla vestul Ucrainei, iar Ungaria ar securiza Transcarpatia, o regiune cu o minoritate maghiară proeminentă.
Acuzațiile fostului oficial polonez apar într-o perioadă în care și Rusia a acuzat Polonia că vrea să preia Ucraina de vest.
Fostul vicepremier Roman Giertych este un personaj controversat. Oficiul polonez anticorupţie CBA l-a reţinut în octombrie 2020, împreună cu alte câteva persoane, sub acuzaţia de fraudare a unei companii cotate la bursă şi de spălare de bani. Detalii AICI!
Din articolul publicat de „444”.
Joi seară, Roman Giertych, un fost viceprim-ministru al Poloniei (2006-2007), a împărtășit pe Facebook o teorie interesantă despre planul lui Orbán. Postarea a fost preluată de mai multe ziare poloneze.
În postarea sa, Giertych caută un răspuns la cauza alianței anti-UE dintre guvernele ungar și polonez și, de asemenea, evaluează actualul război ruso-ucrainean dintr-o nouă perspectivă.
Potrivit lui Giertych, a existat un plan secret maghiar-polono-rus de a împărți Ucraina.
Conform planului, armata rusă ar fi trebuit să ocupe foarte repede jumătatea de est a Ucrainei, în mare parte vorbitoare de limbă rusă, la est de Nipru, în războiul actual. În câteva zile, fără o rezistență substanțială, ar fi mărșăluit în Kiev, răsturnându-l pe președintele Zelensky și guvernul său. Rușii nu ar fi vrut însă să ocupe zonele de la vest de Nipru pentru că de acolo se așteptau la o rezistență substanțială, ceea ce ar fi necesitat o operațiune militară mult mai mare, cu mult mai mulți militari.
Conform planului, armatele poloneză și maghiară ar fi pătruns în partea de vest a Ucrainei, temându-se de afluxul de refugiați, în calitate de trupe de menținere a păcii. Giertych și-a imaginat că și politicienii ucraineni occidentali le-ar fi cerut soldaților să vină dintr-o țară membră NATO, în loc să intre în război cu rușii. Polonezii ar fi putut prelua controlul asupra celei mai mari zone din nord-vestul Ucrainei cu centrul la Liov, în timp ce Ungaria ar fi putut asigura pacea în Transcarpatia. Conform planului, împărțirea Ucrainei s-ar fi stabilizat atunci, dându-le liderilor polonezi și maghiari posibilitatea de a deveni eroi acasă, îmbogățindu-și țara, concretizându-și puterea pentru totdeauna.
Potrivit lui Giertych, această cucerire a fost pregătită de căutarea constantă a conflictului dintre guvernele ungar și polonez și SUA și UE. Au intrat în dezbateri nesfârșite despre rolul instanței UE și au intensificat influența americană, astfel încât, atunci când va veni timpul să dobândească un teritoriu, dezaprobarea și cooperarea occidentală cu rușii să nu fie o întorsătură atât de bizară nici acasă, nici în fața străinilor. Giertych a emis ipoteza că gesturile anti-occidentale erau, de asemenea, semnale pentru Moscova că aliații de încredere dețin controlul asupra guvernelor ungar și polonez. Interesul Moscovei ar fi cerut o zonă neutră între teritoriul controlat de ruși și Germania.
Potrivit lui Giertych, la întâlnirile partidelor europene de extremă dreaptă de la Varșovia în decembrie anul trecut și la Madrid la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, Orbán a discutat despre planuri de război cu liderii polonezi, inclusiv cu Le Pen, care se pregătește de data aceasta pentru alegerile prezidențiale franceze.
Până atunci, politicienii europeni de frunte fuseseră notificați de către guvernul SUA că rușii vor intra cu siguranță în război împotriva Ucrainei, iar avertismentele cu privire la acest lucru au apărut în noiembrie. Ultimele retușuri ale planului au fost, teoretic, făcute în timpul vizitei lui Orbán la Moscova din 5 februarie, când Viktor Orbán a vorbit cu Putin timp de cinci ore înainte de a anunța că MVM și Gazprom ar putea avea un alt contract în aprilie. După întâlnire, Putin a vorbit despre extinderea NATO după 1997 cu prețul unei minciuni. Viktor Orbán nu a spus niciun cuvânt după ce președintele rus a spus că țara sa nu poate fi membră a alianței militare occidentale.
Însă, potrivit lui Giertych, planul secret a eșuat pentru că Ucraina a rezistat în mod neașteptat atacului rusesc, iar județele și orașele de limbă rusă din est, de asemenea, luptă eroic, chiar și după trei săptămâni. Văzând acest lucru, atât opinia publică occidentală, cât și cea poloneză au devenit ferm pro-ucraineane, iar guvernul polonez a lansat planul de împărțire. Mai mult, nu s-a lăsat, ba chiar a luat conducerea în apărarea cauzei ucrainene. În timpul vizitei lor de marți la Kiev, Kaczynski, președintele partidului de guvernământ și prim-ministrul Morawieczki, a arătat că deja cred într-un scenariu complet diferit.
Potrivit lui Giertych, chiar și criza migranților de la granița bieloruso-polonă din noiembrie a fost doar o manevră pentru a permite armatei poloneze să se alinieze la granițele de est și publicului să se pregătească pentru o acțiune militară înainte de criza refugiaților. Potrivit acestuia, armata maghiară a fost mobilizată și spre granițele de est - acest lucru a fost ordonat de ministrul apărării Tibor Benkő pe 22 februarie, cu două zile înainte de izbucnirea războiului. Chiar și atunci, el a vorbit despre posibilitatea ca grupurile armate să se deplaseze în Ungaria, ceea ce înseamnă că conducerea militară maghiară se aștepta ca ucrainenii să fie în curând învinși complet într-un război care nu a început încă și ca militanții să fugă peste graniță.
