Fostul membru CSM Adrian Toni Neacșu cere Parchetului General să se sesizeze în speța anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 de către CCR. Asta după ce judecătoarea Iulia Scântei a explicat anularea alegerilor. Ea a arătat că documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din 4 decembrie, au semnalat nereguli majore în procesul electoral, în special în campania electorală. Explicațiile au fost oferite marți, la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, unde Scântei a participat la o dezbatere despre reforma justiției, moderată de experta anticorupție Laura Ștefan.
"Din declarațiile d-ei judecător Iulia Scântei de ieri eu nu am înțeles decât că CCR a fost indusă în eroare de CSAT pentru a lua hotărârea anulării alegerilor. Eu ca avocat dacă prezint cu intenție instanței lucruri neadevărate, susținând că sunt adevărate, în acest sens producând documente false, acest lucru ducând la o hotărâre greșită, voi fi cercetat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni.
Exact același lucru ar trebui să se întâmple și după aceste dezvăluiri, Parchetul general ar trebui să se autosesizeze pentru a verifica dacă CCR a fost indusă în eroare cu intenție. În casa noastră curățenie nu trebuie să ne facă Departamentul de stat SUA sau Tulsi Gabbard, șefa comunității de informații a SUA, ci noi înșine și autoritățile noastre judiciare", a scris Neacșu pe Facebook.
Ce a spus Iulia Scântei despre anularea alegerilor
Judecătoarea a explicat, pentru început, de ce cazul a ajuns la CCR.
„Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost încredințat, prin Constituție, pentru verificarea legalității și confirmării rezultatului, către CCR: procesul prezidențial electoral. Restul alegerilor au fost încredințate pentru control de legalitate instanțelor judecătorești de drept comun”, a explicat judecătoarea.
Judecătoarea Scântei a ținut să prezinte ceea ce a numit „observații personale”. A spus că s-a gândit îndelungat la acest caz.
„Cazurile de fraudă derulate în ziua votării reprezintă ce poți sesiza cu privire la nelegalitatea unui proces electoral”, a susținut Scântei. Iar efectele unei astfel de fraude trebuie să aibă „o anumită amploare, respectiv să fie atât de mare frauda, încât să ducă la schimbarea ordinii candidaților sau să altereze rezultatul final”.
„Curtea a avut o decizie în care a constatat că nu au existat fraude în ziua votării, care să fie contestate de un competitor”, clarifică Scântei.
Comentează