Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc, a precizat miercuri, după ce a fost publicat raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), că este necesar un dialog permanent cu reprezentanţii CE pentru a explica mai bine anumite demersuri.
"Comisia face ca de obicei o trecere în revistă factuală a unor lucruri. Sigur, putem să le interpretăm stricto sensu, putem să intrăm în formal, dar ceea ce cred că poate fi consemnat ca progres până în momentul de faţă este destul de clar pentru toată lumea. Sunt cerinţe trecute în acest raport, ca şi în rapoartele trecute, de îndeplinit, pentru a putea finaliza acest proces pe care şi Comisia, şi România şi-l doreşte a fi încheiat până la preluarea preşedinţiei Consiliului UE. E până la urmă o chestiune de încredere între Comisie, statele membre şi România. Noi spunem că anumite lucruri au fost îndeplinite, partenerii noştri spun că ar mai trebui să lucrăm la anumite obiective pentru a fi considerate ca fiind îndeplinite. Cred că e o chestiune de dialog permanent între noi şi Comisie pentru a explica poate mai bine anumite lucruri făcute de noi, de ce s-au întâmplat anumite demersuri. Dacă există riscuri din perspectiva partenerilor europeni, ele, din nou, trebuie aduse pe masa discuţiei şi explicat ce am vrut să facem cu un proces normativ la un moment dat, de ce s-au luat anumite decizii, pentru că am văzut şi din experienţa proprie, după trei rapoarte MCV, că de foarte multe ori înţelegeau diferit faţă de noi, dintr-o lipsă de comunicare pur şi simplu, nu pentru că noi încercam să ascundem ceva", a precizat senatorul social-democrat.
Întrebat dacă este posibil ca MCV-ul de anul viitor să fie favorabil, Cazanciuc a replicat că este vorba despre un proces care implică mai mulţi jucători: România, CE şi statele membre, dar şi că e important să se constate că ţara noastră "a învăţat din propria lecţie". Totodată, el a subliniat importanţa unui mecanism de monitorizare pe Justiţie, la nivel european, cu criterii unitare.
"Este un proces cu mai mulţi jucători: România, Comisia, statele membre. Noi trebuie să ne convingem reciproc că România a învăţat după zece ani propria lecţie, că din această lecţie pot să înveţe şi alte state, în aşa fel încât, dacă se pune problema unui mecanism de monitorizare pe Justiţie, el trebuie făcut la nivel european, după aceleaşi criterii, pentru toate statele membre, pentru că de aici pleacă, de foarte multe ori, poate, frustrarea noastră, că nu suntem judecaţi cu aceeaşi unitate de măsură. Se întâmplă ceva în România, noi avem un mecanism, poate anumite lucruri se dezbat mai mult decât în alte părţi. Şi nu e nevoie să fim specialişti să vezi că se întâmplă în alte state membre UE lucruri care în România nu se mai întâmplă de mult timp, dacă discutăm doar de încălcarea unor drepturi fundamentale, unde, din păcate, CEDO constată din ce în ce mai multe încălcări ale convenţiei", a declarat el.
În ceea ce priveşte îmbunătăţirea comunicării, Cazanciuc a apreciat că, în anul care precede preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, întâlnirile dintre parlamentarii români şi reprezentanţii CE ar trebui să se intensifice, anunţă Agerpres.
"Au fost colegi din Parlament care au mers şi au avut întâlniri la CE. Cred că aceste întâlniri trebuie să se întâmple într-un ritm mai accelerat în acest an, dinaintea preluării preşedinţiei. Aşa cum spuneam şi cum s-a constatat, în ultimul timp, de foarte multe ori, lucrurile sunt clare când te pui în jurul unei mese rotunde. Dacă decidem ceva, trebuie să explicăm partenerilor europeni de ce am decis acest lucru. Aşa cred că este corect pentru toată lumea, şi pentru noi, şi pentru partenerii europeni. Pentru că şi noi, când alţii iau decizii care ne privesc într-un fel sau altul, vrem să ştim raţiunile unor paşi făcuţi de statele membre. E firesc ca la nivelul UE partenerii noştri să dorească să ştie exact ce am vrut, când am decis într-un anumit fel, fie că vorbim de o lege specială, fie că vorbim de Coduri", a menţionat senatorul.
El a salutat faptul că în raportul MCV a fost consemnată iniţiativa privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru legislaţia în domeniul Justiţiei, care a început miercuri dezbaterile asupra proiectelor de modificare a legilor Justiţiei. "E probabil şi o dorinţă a noastră, în general, în societatea românească, de a rezolva foarte multe lucruri prin intermediul legilor. Nu întotdeauna e nevoie de legi pentru a te pune în jurul unei mese rotunde, pentru a schimba opinii, pentru a schimba ceva într-un mod de lucru. Avalanşa asta de iniţiative, normative, la un moment dat, poate să sperie pe cineva obişnuit cu un cadru foarte clar de modificare a unor legi, mai ales când discutăm de legi importante. De aceea am propus încă de la începutul acestui mandat o formă de colaborare între cele trei puteri ale statului, pentru a discuta - fără, neapărat, să spunem presiunea unui act normativ care are nişte termene de adoptare în prima Cameră, de exemplu - ci de a discuta onest ce merge bine, ce nu merge bine în sistemul judiciar, în puterea executivă, în puterea legislativă, la confluenţa intereselor dintre cele trei puteri, în interesul general. Mă bucur să constat că a fost consemnată această iniţiativă în cadrul raportului de anul acesta, iniţiativă care a condus până la urmă la această comisie de asanare a actelor normative", a mai afirmat senatorul.
Comentează