Un amplu studiu publicat de Mădălina Boțan, profesor universitar la SNSPA și coordonatoarea hub-ului româno-bulgar al European Digital Media Observatory (EDMO – BROD), arată că alegerile din România – anulate în premieră de Curtea Constituțională – au devenit un caz-școală pentru cercetătorii europeni preocupați de integritatea electorală în era algoritmilor.
Analiza, publicată în prestigioasa revistă academică The Loop (ECPR), avertizează că România a experimentat un scenariu în care „democrația s-a mutat în feed”, iar infrastructura digitală a devenit mai puternică decât instrumentele tradiționale ale campaniilor electorale.
Alegerile care au fost decise de algoritmi
În introducerea studiului, Mădălina Boțan explică faptul că România a traversat o perioadă electorală în care dezbaterea publică a fost practic confiscată de platforme: „Alegerile din România au fost un test pentru modul în care ecosistemele digitale pot hijack-ui democrația. Emoția, viralitatea și logica platformelor au contat mai mult decât programul electoral sau dezbaterea democratică.” — Mădălina Boțan
Cercetarea arată că TikTok, Facebook și X au devenit „arene în care politica a fost remixată”, iar „manipularea emoțională a produs rezultate electorale cu impact real”.
Decizia Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor – pe fondul acuzațiilor de manipulare și lipsă de transparență – este, în opinia autoarei, o consecință directă a presiunii create în mediul digital.
Diaspora, actor-cheie: „a rescris narațiunea politică a României, de la mii de kilometri distanță”
O descoperire majoră a studiului este rolul neașteptat de puternic al diasporei.
În colaborare cu huburi EDMO din Italia și România, cercetătorii au analizat peste 8.000 de postări publice (decembrie 2024 – mai 2025) din România, Italia și alte țări europene. Concluzia: „Diaspora nu a fost un spectator. A modelat discursul politic. A creat conținut, meme-uri, narațiuni și a devenit co-autor al poveștii electorale românești.” — Mădălina Boțan
Diaspora a creat meme-uri politice, aremixat discursuri, aimportat teme europene precum „lupta pentru suveranitate”, „Europa globalistă vs. popor” și amplificat tensiuni interne prin algoritmi care nu țin cont de frontiere.
Aceasta este ceea ce autoarea numește „suveranitatea digitală a diasporei” — o formă de influență transnațională fără precedent.
Trei mecanisme prin care dezinformarea câștigă pe platforme
Studiul identifică trei procese prin care narațiunile toxice devin dominante:
1. Normalizarea extremismului
Ideile radicale sunt livrate în format „light” — glume, trenduri, remixuri — ceea ce face ca mesajele să fie percepute ca parte din normalitate.
2. Viralitatea hibridă
Mesaje politice sunt împletite cu emoție, umor, nostalgie sau indignare. Cu cât emoția e mai puternică, cu atât algoritmul le împinge mai sus.
3. Amplificarea algoritmică
Platformele promovează ceea ce generează reacție — nu ceea ce este adevărat.
„Algoritmii nu amplifică idei coerente, ci emoții puternice. De aceea, postările cu furie, frică sau nostalgie au dominat campania.” , susține Mădălina Boțan.
(TikTok – harta comunităților formate prin analiza co-ocurenței hashtagurilor (Alegerile din 6 decembrie 2024))
TikTok – epicentrul politicii emoționale
Sunt cartografiate peste 25.000 de conexiuni între hashtaguri, relevând comunități digitale ultra-coezive, construite pe teme ca:
suveranitate (#suverana)
diaspora (#RomaniInItalia)
„refacerea României” (#RefacemRomania)
acuzații de fraudă (#FraudaElectorala)
Pe TikTok, mesajele nu se comportă ca pe Facebook sau X. Aici se produce ceea ce autoarea numește „propagandă prin emoție personalizată”.
Un scroll te poartă de la clipuri amuzante la manifeste politice radicalizate, „fără ca utilizatorul să simtă că i s-a schimbat registrul”.
Facebook – fabrica de indignare colectivă
Rețelele de Facebook au creat „insule informaționale” pentru adulți și vârstnici, unde:
teoriile conspirației s-au viralizat în format „text lung + poză”,
„fake news”-ul era prezentat ca analiză serioasă,
grupurile private au funcționat ca ecosisteme închise.
Aici, radicalizarea nu se produce prin divertisment (ca pe TikTok), ci prin replicare, interpretare și indignare.
X – câmpul de luptă al elitelor ideologice
Pe X, narațiunile dominante au fost „suveranitatea”, „statul paralel”, „UE = colonizator”, teme împinse în special de grupuri de influenceri și politicieni.
„X funcționează ca un megafon al liderilor de opinie, care transformă sloganurile în agendă politică.” mai spune Mădălina Boțan.
(TikTok – harta comunităților formate prin analiza co-ocurenței hashtagurilor (Alegerile din 4 mai 2025))
O democrație capturată în feed: concluziile cercetătoarei
Autoarea avertizează că România a intrat într-o zonă gri a democrației digitale: „Când diaspora, emoția și algoritmii creează o furtună perfectă, instituțiile democratice devin reactive, nu proactive. De aceea, transparența algoritmică este mai importantă ca oricând.”
Studiul propune măsuri urgente:
educație media adaptată comunităților din diaspora,
monitorizarea în timp real a platformelor,
reglementări care să forțeze platformele să fie transparente,
colaborare interstatală în combaterea dezinformării.
Cine este Mădălina Boțan
Mădălin Boțan este una dintre cele mai influente cercetătoare din Europa Centrală și de Est în domeniul interferenței digitale. Autoarea studiului este Conferențiar universitar la SNSPA, Coordonatoare a EDMO Hub pentru România și Bulgaria (BROD). Este totodată expert în dezinformare, propagandă algoritmică și interferență electorală, membră în paneluri științifice ale Comisiei Europene și în proiecte Horizon Europe, dar și coautoare a unor analize privind respectarea Codului de bune practici în materie de dezinformare
Concluzie: Alegerile din România au devenit un „manual” pentru Europa
România devine un caz de studiu pentru întreg continentul: algoritmii, emoțiile și diaspora pot transforma radical orice curs electoral.
În cuvintele Mădălinei Boțan: „Democrația trăiește în feed. Dacă vrem să o protejăm, acolo trebuie să luptăm.”
Comentează