Premium
Starea de urgenţă, instaurată după atentatele de 13 noiembrie 2015, ia sfârşit miercuri în Franţa, după doi ani de dezbateri puternice pe tema eficienţei acestui regim de excepţie, acuzat că aduce atingere drepturilor fundamentale, relateaază Reuters, conform news.ro.
Acest dispozitiv - creat în 1955, în timpul Războiului din Algeria - se prevedea iniţial să dureze trei luni, însă a fost prelungit în şase rânduri, în vederea securizării Turului Franţei, Euro 2016, iar apoi alegerilor prezidenţiale.
”Odată cu atacurile simultane de la Paris, ţara era siderată”, îşi aminteşte ministrul de Interne Gérard Collomb, în l‘Express. ”Nu reuşeam să evaluăm fenomenul în curs şi mai ales riscul de a urma alte atacuri”.
”După doi ani, ameninţarea nu a scăzut, însă a evolut mult”, adaugă el, la o zi după promulgarea unei legi antiteroriste menite să înlocuiască starea de urgenţă.
În decurs de doi ani, atacurile coordonate de tip comando au lăsat locul unor aşa-zise atacuri ”low-cost” şi unui ”terorism de proximitate”, potrivit procurorului Parisului François Molins, comise de persoane izolate, deci insuficient decelabile.
În total 241 de persoane au fost ucise în atentate comise pe teritoriul francez din 2015, un bilanţ care ar fi fost şi mai mare dacă starea de urgenţă nu ar fi fost în vigoare, susţin autorităţile.
”De doi ani, 32 de planuri au fost dejucate, fie mulţumită informaţiilor venite din străinătate, fie mulţumită măsurilor specifice legate de starea de urgenţă”, subliniază Gérard Collomb.
”Mulţumită unei percheziţii administrative, serviciile au descoperit anul trecut că doi indivizi plănuiau să comită o acţiune teroristă cu ocazia campaniei prezidenţiale”, adaugă el.
La loi renforçant la sécurité intérieure et la lutte contre le terrorisme entrera en application demain. pic.twitter.com/jl3kKXuvHb
— Gérard Collomb (@gerardcollomb) 30 octombrie 2017
