Premium
Washingtonul şi Parisul au avut contacte la nivel înalt înaintea anunţului despre încheierea noii alianţe ''AUKUS'' 'între SUA, Marea Britanie şi Australia, a declarat joi un responsabil al Casei Albe, afirmaţie contrazisă de Franţa, unde anunţul despre noua alianţă a provocat furie, întrucât Parisul a pierdut astfel un contract de 56 de miliarde de euro pentru livrarea de submarine către Australia.
''Înalţi responsabili ai administraţiei americane au fost în contact cu omologii lor francezi pentru a discuta despre AUKUS, inclusiv înaintea anunţului'' de miercuri, a spus responsabilul american, citat de AFP.
Franţa dezminte însă că ar fi ştiut ceva. ''Nu am fost informaţi despre acest proiect înaintea publicării primelor informaţii în presa americană şi australiană, care ele însele au precedat cu câteva ore anunţul oficial al lui Joe Biden'', a declarat pentru aceeaşi agenţie de presă purtătorul de cuvânt al ambasadei Franţei la Washington.
În urma încheierii alianţei AUKUS, Australia va cumpăra submarine americane cu propulsie nucleară şi va renunţa la achiziţia a 12 submarine convenţionale produse în Franţa şi contractate în anul 2016, scrie agerpres.ro.
Citește și: AUKUS - Pactul dintre Marea Britanie, SUA și Australia pentru a contracara China
'Este, într-adevăr, spus fără ocolişuri, o lovitură în spate', s-a indignat şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, la postul de radio France Info. Preşedintele 'Biden a luat o decizie brutală, imprevizibilă, seamănă foarte bine cu ceea ce făcea (fostul preşedinte Donald) Trump", a adăugat ministrul francez.
''Aşa ceva nu se face între aliaţi (...) Noi vorbeam despre toate acestea cu SUA în urmă cu puţin timp, iar acum, iată această ruptură. Este insuportabil'', a mai deplâns el.
Citește și: China reacționează la noul parteneriat strategic dintre SUA, Marea Britanie și Australia
"În materie de geopolitică şi politică internaţională, este grav", a declarat la rândul ei titulara portofoliului francez al apărării, Florence Parly, care a asigurat că este "lucidă în legătură cu modul în care îşi tratează SUA aliaţii".
Şi Senatul francez a reacţionat, întrebându-se despre natura exactă a relaţiei între Paris şi Washington. ''Va trebui să ne întrebăm asupra atitudinii recurente a unora dintre aliaţii noştri, care se comportă mai mult ca adversari decât concurenţi loiali'', a declarat Christian Cambon, preşedintele comisiei pentru afaceri externe din Senatul de la Paris, instituţie care a emis şi un comunicat în care acuză SUA şi Marea Britanie că ''schimbă regulile jocului''.
''Înţeleg dezamăgirea francezilor'', a reacţionat în acest timp şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. ''Acest acord (AUKUS) ne obligă din nou să reflectăm asupra necesităţii de a exista prin noi înşine şi de a dezvolta autonomia strategică a UE'', a susţinut el.
''Un acord de această natură nu a fost pregătit de pe o zi pe alta. Aceasta ia timp. Dar noi nu am fost informaţi, nu am fost consultaţi. Deplângem acest lucru'', a mai spus Borrell în timpul prezentării unei strategii de cooperare a UE cu regiunea indo-pacifică, zonă aflată în centrul de interes al alianţei AUKUS.
''Această regiune este viitorul. UE este primul investitor, cu 12.000 de miliarde de euro, adică dublu faţă de SUA, şi este a doua piaţă pentru exporturile sale'', a menţionat el în prezentarea strategiei, în care a enunţat printre obiectivele europenilor reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale regiunii (mare consumatoare de energie), stabilirea unor norme pentru revoluţia digitală în aceste ţări, dintre care unele sunt lider în domeniu, sau calmarea şi evitarea tensiunilor etc.
''Este vorba despre o strategie de cooperare cu parteneri democratici care împărtăşesc valorile noastre, nu despre o strategie de confruntare'', a indicat şeful diplomaţiei UE, făcând aluzie la China.
El a admis că UE va avea nevoie să coopereze şi cu Marea Britanie. ''Nu există un entuziasm debordant din partea liderilor britanici, dar dacă doresc (să coopereze cu UE), noi suntem pregătiţi'', a concluzionat Borrell.
