Premium
Franţa şi Irakul şi-au exprimat vineri voinţa de a consolida cooperarea energetică, într-un context în care europenii vor să-şi reducă achiziţiile de petrol şi gaz din Rusia pe fondul războiului din Ucraina, relatează AFP.
În cursul unei întrevederi la Paris, noul ministru francez de externe, Catherine Colonna, şi ministrul irakian al petrolului, Ihsan Ismail, au subliniat 'interesul de a întări cooperarea între Franţa şi Irak în domeniul energiilor', potrivit Agerpres.
Cei doi au evidenţiat 'consecinţele agresiunii ruse contra Ucrainei asupra echilibrelor energetice mondiale şi aprovizionărilor în Europa', a menţionat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei franceze.
Franţa a insistat de asemenea pe 'ataşamentul său faţă de un Irak stabil', ţară ce rămâne ţinta unor 'ingerinţe străine' prin noua operaţiune a armatei turce în nordul Irakului împotriva kurzilor turci, şi influenţa politică majoră a Iranului vecin.
Ministrul irakian, sosit miercuri la Paris într-o vizită de patru zile, se află în căutare de noi investiţii în activităţile energetice ale ţării sale.
Irakul, a doua ţară a Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), dispune de rezerve imense de hidrocarburi, dar sectorul este afectat de deceniile de conflict, de corupţie şi de vechimea instalaţiilor.
'Irakul are o capacitate de producţie de 4,8 milioane de barili pe zi şi produce între 4,4 şi 4,5 milioane de barili. Obiectivul este de ajunge la 8 milioane de barili pe zi la sfârşitul lui 2027 şi să atingem 5 milioane în 2025. În acest moment exportăm 3,4 milioane de barili pe zi', a precizat ministrul.
În Franţa, el a avut întâlniri cu responsabili ai patronatului francez Medef şi cu preşedintele grupului francez TotalEnergies, Patrick Pouyanné.
Mai general, Catherine Colonna şi Ihsan Ismail au exprimat voinţa ţărilor lor de 'consolidare a relaţiilor', după vizitele preşedintelui francez Emmanuel Macron la Bagdad în august 2020 şi august 2021, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei franceze.
Un consulat general al Franţei ar urma să fie deschis 'în curând' la Mosul, oraş eliberat în 2017 de sub controlul Statului Islamic, a adăugat Anne-Claire Legendre.
La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat prin telefon cu fostul preşedinte al Regiunii autonome a Kurdistanului irakian, Masud Barzani, care rămâne o personalitate foarte influentă la Erbil şi în Partidul Democratic din Kurdistan (PDK).
Conform preşedinţiei franceze, cei doi au discutat despre 'situaţia politică din Irak şi din Kurdistanul irakian', precum şi despre 'situaţia de securitate şi ingerinţe străine' în ţară.
Macron a transmis condoleanţe pentru moartea a doi copii joi în urma unor tiruri cu rachete în Kurdistanul irakian, imputate rebelilor kurzi turci.
În timpul vizitei la Paris, ministrul Ismail a evocat şi diferendul dintre kurzii irakieni şi puterea federală de la Bagdad, care cere ca toate exporturile de petrol extras pe teritoriu irakian să treacă prin guvernul central, şi reclamă revizuirea contractelor negociate unilateral de Kurdistanul autonom.
