Noua formă a Legii salarizării provoacă un val de revoltă în mai multe sectoare-cheie ale sistemului public. Sindicatele din Educație, administrație publică, asistență socială și Justiție cer partidelor să respingă proiectul, reclamând diminuarea valorii de referință, reducerea unor sporuri și menținerea unor coeficienți care conduc la salarii teoretice sub nivelul minim. Federația Columna-SCOR avertizează că este pregătită să declanșeze proteste, iar sindicatul grefierilor le transmite parlamentarilor: „Nu votați acest masacru!”.
Frontul sindical împotriva noii Legi a salarizării se extinde cu numai câteva zile înaintea termenului până la care România trebuie să adopte reforma pentru a nu pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR.
Trei mari federații din Educație – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – au anunțat un „nu categoric” față de ultima formă a proiectului.
Proiectul este respins și de Federația Columna-SCOR, reprezentativă pentru administrația publică și asistența socială, care susține că noua variantă este chiar mai dezavantajoasă decât cea precedentă.
La rândul său, Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial le cere tuturor partidelor să nu voteze ceea ce numește o lege a „austerității secrete și a taxelor abuzive”.
Sindicatele din Educație: „Un nu categoric”
Cele trei federații reprezentative pentru învățământul preuniversitar și universitar resping în bloc ultima variantă a Legii salarizării transmisă partidelor.
Sindicaliștii consideră „umilitoare” indemnizația de senioritate propusă pentru angajații din Educație și acuză faptul că solicitările formulate și argumentate în timpul negocierilor nu au fost introduse în forma finală.
„Întreaga anexă referitoare la familia ocupațională «Învățământ», care nu include propunerile justificate și argumentate ale federațiilor sindicale reprezentative din Educație, demonstrează încă o dată desconsiderarea personalului din învățământ”, transmit FSLI, FSE „Spiru Haret” și FNS „Alma Mater”.
Noua grilă ar urma să folosească o valoare de referință de 4.000 de lei și coeficienți cuprinși între 1 și 8. O analiză comparativă a variantelor Legii salarizării arată că impactul bugetar al proiectului a fost redus cu peste un miliard de lei față de forma discutată în iulie.
În cazul unui profesor universitar cu o vechime de peste 25 de ani, de exemplu, valoarea salarială teoretică din grilă a coborât de la 16.400 de lei în varianta din iulie la 16.000 de lei în ultima formă.
Administrația și asistența socială amenință cu proteste
Federația Columna-SCOR susține că amendamentele esențiale formulate pentru administrația publică și asistența socială au fost „pur și simplu ignorate”.
Prima critică vizează diminuarea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicaliștii mai reclamă că proiectul nu respectă ierarhizarea posturilor realizată în urma evaluării coordonate de Banca Mondială și nici intervalele de coeficienți prevăzute în lege.
Federația acuză și reducerea sporurilor acordate pentru munca în ture, în zilele de repaus săptămânal și în timpul sărbătorilor legale.
O altă problemă invocată este omiterea din anexele proiectului a unor categorii întregi de unități de asistență socială. Potrivit sindicatelor, angajații acestora riscă să piardă sporurile pentru condițiile de muncă.
Pentru părintele social, îngrijitorul la domiciliu și asistentul personal ar fi menținut un coeficient de numai 1,02. Raportat la valoarea de referință de 4.000 de lei, rezultă o valoare teoretică brută de 4.080 de lei, sub salariul minim brut de 4.325 de lei. În practică, angajatorul ar trebui să completeze diferența până la nivelul minim legal.
„Nu putem accepta un proiect în care fiecare formă nouă aduce mai puțin decât cea precedentă. Nu putem accepta o lege a salarizării mai proastă decât este Legea nr. 153/2017”, transmite Federația Columna-SCOR.
Organizația anunță că este pregătită să declanșeze „orice formă de acțiune de protest prevăzută de lege” și le solicită partidelor să găsească o soluție pentru negocierea unei legi considerate corecte și echitabile.
Grefierii le cer parlamentarilor să nu voteze „acest masacru”
Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial formulează unul dintre cele mai dure mesaje împotriva proiectului.
„Nu votați această lege a austerității secrete și a taxelor abuzive! Oricine își va pune semnătura pe un asemenea proiect va deveni complice direct la distrugerea puterii de cumpărare a populației”, transmit reprezentanții grefierilor.
Sindicatul susține că efectele proiectului nu se limitează la bugetari sau la angajații din Justiție, deoarece aceștia au familii, părinți pensionari și copii care ar putea fi afectați indirect de eventualele taxe și impozite adoptate pentru acoperirea impactului bugetar al noii grile.
„Cetățenii României nu vor uita și nu vor ierta acest sabotaj economic. Poporul va ține minte fiecare vot”, avertizează sindicaliștii.
Și în cazul grefierilor, calculele făcute pe ultima variantă arată valori teoretice mai mici decât în proiectul din iulie. Pentru un prim-grefier sau grefier-șef, valoarea din grilă a coborât de la 16.400 la 16.000 de lei, pe fondul reducerii valorii de referință.
Ministrul Muncii susține că veniturile actuale nu vor scădea
Criticile sindicatelor privesc construcția noii grile, valoarea de referință și evoluția viitoare a salariilor. Aceste valori nu trebuie însă confundate automat cu o reducere imediată a tuturor veniturilor aflate acum în plată.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că „nu scade niciun venit” și că valoarea de 4.000 de lei a fost introdusă la solicitarea Ministerului Finanțelor, ca măsură de prudență bugetară.
Potrivit ministrului, valoarea ar putea fi majorată ulterior la 4.100 de lei, dacă situația bugetară va permite. Sindicatele contestă însă tocmai această lipsă de certitudine și susțin că drepturile angajaților nu pot depinde de o eventuală rectificare viitoare.
Calculele realizate asupra celor aproape 3.000 de poziții comparabile din proiect arată că aproximativ 95,6% dintre valorile salariale teoretice din ultima formă sunt mai mici decât în varianta din iulie, în principal din cauza reducerii valorii de referință.
Legea salarizării, prinsă între sindicate, partide și termenul PNRR
Valul de opoziție sindicală apare într-un moment critic. Adoptarea noii Legi a salarizării reprezintă un jalon din PNRR asociat unei finanțări de 770 de milioane de euro, iar termenul indicat pentru finalizarea procedurilor este 31 august.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că probabilitatea adoptării proiectului scade „de la o oră la alta”, în lipsa unui acord între partidele care au participat la negocierile de la Palatul Cotroceni.
Înțelegerea politică prevede că proiectul nu va fi trimis în Parlament dacă nu este acceptat de toate formațiunile participante la discuții. În același timp, sindicatele le cer parlamentarilor să nu voteze actuala formă.
