Echilibrul între muncă şi viaţa personală este perturbat de anumiţi factori, principalul fiind de natură economică, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Economic şi Social (CES), Sterică Fudulea, la conferinţa de lansare a studiului "Echilibrul muncă - viaţă personală", potrivit Agerpres.
"De ce acest studiu? Pentru că am realizat că există în societate anumiţi factori care perturbă în mod special acest echilibru între muncă şi viaţă personală. Studiul a realizat că principalul factor ar fi unul economic. De fiecare dată ne gândim la câţi bani câştigăm pe lună. Prima întrebare pe care orice angajat o adresează unui angajator este: "Care este salariul?", nu "Care este pachetul salarial?", ce până la urmă poate cuprinde şi facilităţi în zona aceasta de echilibru. Acest factor economic este unul care creează, într-adevăr, o presiune pe angajat, pentru că îşi doreşte mai mulţi bani, mai multe încasări. Pentru asta există o re-suplimentare şi un cumul de joburi care afectează, până la urmă, acest echilibru între muncă şi viaţă personală. Dacă ne gândim la factorul socio-cultural, discutăm de o societate românească în care munca este una care are o semnificaţie morală şi identitară asociată cu efortul şi sacrificiul, fără să ne gândim că activitatea extra-job ar trebui să fie una care să ne ajute în viaţa noastră de zi cu zi şi, bineînţeles, la un cadru care se bazează pe cadrul juridic", a spus Fudulea.
Acesta a menţionat, totodată, lipsa unor reglementări în zona de concept de telemuncă sau de deconectare.
"Din perspectivă antreprenorială, nu mi-aş dori ca telemunca şi conceptul de deconectare să se adauge la acel concept "medical de weekend" şi cred că ştie toată lumea despre ce este vorba... Deci, să nu continue cumva acele "city break"-uri. Când vorbim despre ce înseamnă forma juridică de reglementare, ar trebui să fie de ambele părţi, să fim siguri că în telemuncă se întâmplă acele lucruri de care are nevoie firma şi care stau în fişa postului angajatului. Studiul ne-a arătat anumite soluţii economice, în primul rând, pentru că şi factorul economic a fost primordial. Introducerea de stimulente pentru companiile care asigură aceste mecanisme, principiul de echilibru în activitatea profesională şi aş completa aici, aşa cum avem voucherul de vacanţă, tichetele de masă, să avem şi tichete care să asigure acest echilibru în viaţa culturală şi activitatea fiecărui cetăţean. Bineînţeles, legislativ, am spus deja, că aceste două concepte sunt slab reglementate, dar n-aş vrea să fie utilizate la extrem de ambele părţi, angajat - angajator", a subliniat preşedintele CES.
Potrivit sursei citate, România are nevoie de "blue zone", pe modelul din Singapore, în care "oamenii trăiesc mai bine, mai sănătos şi mai mult".
"Aş încheia cu un lucru care mi-a stat aşa de mult timp în reflecţia mea când mă gândeam la studiu, şi anume acel concept sau model Singapore. Un model care a construit programe dedicate vieţii în familie, prieteniilor, timpului liber petrecut în natură şi hobby-urilor, programe care au generat bunăstare, creşterea speranţei de viaţă şi mai ales apropiere între generaţii. Avem nevoie să socializăm fizic, nu doar online, pentru că obiectivul final trebuie să fie crearea unor veritabile "blue zone" în România, comunităţi în care oamenii trăiesc mai bine, mai sănătos şi mai mult. Cred că aici ar trebui să fie ţinta pe care o avem cu toţii, să avem şi noi în România acea "blue zone" cu care să ne mândrim, în care cetăţeanul trăieşte mai mult, mai bine şi mai sănătos", a susţinut Sterică Fudulea.
CES a organizat, marţi, la sediul Guvernului, conferinţa de lansare a studiului "Echilibrul muncă - viaţă personală", din perspectivă economică, socială, culturală şi legislativă.
Cercetarea are la bază o documentare aprofundată de legislaţie şi politici - examinându-se normele din Codul Muncii, statute ale instituţiilor implicate şi acte legislative europene. În paralel, s-au colectat şi analizat date statistice relevante de la instituţiile oficiale (Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Muncii) şi din cercetări de piaţă (sondaje nationale şi internaţionale privind percepţiile angajaţilor).
De asemenea, studiul comparativ reprezintă un alt pilon metodologic: s-au identificat şi studiat exemple de bune practici şi modele de reglementare din alte state-membre UE (de exemplu, ţări nordice cu politici avansate de conciliere) pentru a evidenţia opţiuni de politici publice aplicabile contextului românesc. În acelaşi timp, au fost consultaţi experţi şi reprezentanţi ai partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-uri, asociaţii profesionale) pentru a integra perspective practice şi probleme reale semnalate de la locurile de muncă.
Comentează