Sumar: Găgăuzia, o mică regiune autonomă prorusă, formată din creștini de origine turcă, afirmă că își va exercita dreptul de a se separa și de a forma un stat independent în cazul în care Moldova devine parte integrantă a României
- Dorința Chișinăului de aderare la UE și presiunile crescânde asupra Găgăuziei, precum și dorința Moscovei de a bloca Moldova și declarația Bucureștiului vizând integrarea Moldovei sunt niște aspecte care au contribuit la radicalizarea Găgăuziei
- Conflictul rămâne un război al declarațiilor, dar situația s-ar putea schimba rapid. Dacă România se implică mai mult, asta ar forța totodată și implicarea NATO
Găgăuzia și-ar putea proclama independența, dacă Moldova dorește să se unească cu România - Analiza
Găgăuzia, o mică regiune autonomă din Moldova, formată din creștini proruși de origine turcă, este pe cale să devină noul punct fierbinte din estul Europei, care ar putea duce la o confruntare directă între Rusia și Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Cu o lună în urmă, Evghenia Guțul, șefa Găgăuziei (bașkan, n. red.), s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Soci, unde liderul de la Kremlin a încurajat-o să-și continue opoziția față de Chișinău și față de orientarea spre Vest a acestuia.
Săptămâna trecută, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că este de acord ca Moldova să devină parte integrantă a României și să adere la instituțiile occidentale. Guţul a ripostat afirmând că, dacă Chișinăul și Bucureștiul se îndreaptă în această direcție, republica sa își va proclama independența. O asemenea decizie reprezintă un drept pe care Chișinăul însuși l-a recunoscut în 1994, când Găgăuzia a renunțat să mai devină stat, acceptându-și autonomia în cadrul Moldovei. Atât Chișinăul, cât și Komratul (capitala Găgăuziei) au convenit că regiunea ar putea ajunge independentă dacă Moldova ar deveni parte a României – o țară cu o limbă comună și cu o istorie și cultură comune în mare parte. Până acum, atât Komratul, cât și Moscova au minimalizat această posibilitate, preferând în schimb o întărire a autonomiei Găgăuziei, care să lege astfel Moldova de Rusia, relatează Jamestown Foundation citat de Rador Radio România și stiripesurse.md
În prezent, se pare că situația s-ar îndrepta într-o direcție mai explozivă.
Deși amenințările lui Guţul s-au bucurat de mică atenție din partea Occidentului, presa din Moscova i-a acordat o atenție imensă, dând astfel de înțeles că, în spatele reacției sale, s-ar putea afla niște oficiali ruși. Kremlinul se teme că pierde teren în Moldova și nu se va mai putea baza pe republica separatitră a Transnistriei în calitate de principal instrument menit să limiteze acțiunile Chișinăului.
O serie de comentatori de la Moscova dau chiar de înțeles că Rusia ar putea interveni militar în sprijinul Găgăuziei. Se pare că guvernul rus se bazează pe asemenea acțiuni, sugerând că Moscova ar putea interveni doar în cazul unor amenințări venite din partea României și a NATO - e vorba despre aceeași logică folosită și în cazul invaziei în Ucraina. (Pe tema atenției la declarațiile lui Guţul și în privința semnalelor potrivit cărora Kremlinul se gândește la o ripostă, consultați Theins.ru, din data de 27 martie, Iz.ru, din 5 aprilie, Politnavigator.net din 6 aprilie, 360 tv, din 8 aprilie și Stioetie.ru. din 9 aprilie)
Eventualitatea ca guvernul de la Chișinău să urmărească unirea cu România este doar unul din factorii care afectează poziția găgăuzilor. Relațiile dintre Chișinău și Komrat au fost dificile chiar și după acordul din 1994. (pentru aceste evenimente și despre rolul crescând al Moscovei în agitarea spiritelor, consultați EDM, 28 aprilie 2022, 21 martie 2022 și 9 mai 2023). În cea mai mare parte a ultimilor 30 de ani, Chișinăul a căutat să reducă puterea și privilegiile legate de autonomia Găgăuziei. Totuși abordarea sa a devenit mult mai dură după ce Guţul a devenit ‚bașkan’, ea adoptând o poziție tot mai independentă și mai prorusă.
Guvernul moldovean de la centru nu s-a limitat doar să acționeze împotriva lui Guţul, dar s-a arătat tot mai disprețuitor față de existența Găgăuziei. Având în vedere că actualul bașkan e aliat cu Ilan Şor, un oligarh moldovean care a fugit din țară în 2019, după ce o instanță moldovenească l-a condamnat pentru corupție, Chișinăul a refuzat să îi ofere lui Guţul o poziție în forurile politice, de care predecesorii săi se bucuraseră anterior.
Totodată, deputații moldoveni au adoptat o lege care a redus libertatea de acțiune a Găgăuziei, iar oficialii moldoveni s-au întâlnit de mai multe ori cu omologi locali din Găgăuzia fără ca guvernul de la Komrat să fie pezent sau să fi fost anunțat (Tuk.md – 17 septembrie 2023, Theins.ru 27 martie, Politnavigator.net, 6 aprilie). Cel mai recent, un fost ministru moldovean al apărării a spus fără ocol că Găgăuzia nu există și că nu există decât raioanele Komrat, Vulkpeșt și Ceadâr-Lung. Se pare că o atare poziție este împărtășită și de alți oameni din capitala moldoveană, având în vedere că ei dețin deja pașapoarte românești. Asemenea reacții amenință să agraveze și mai mult situația (Gagauzinfo, 9 aprilie).
În pofida tuturor acestor lucruri, s-ar putea ca situația să nu explodeze, și din mai multe motive:
Găgăuziei îi va fi greu să-și proclame independența, iar Moscovei îi va fi și mai greu să intervină militar. Pe de o parte, Găgăuzia constă în niște districte care nu se învecinază. În consecință, ar fi foarte greu ca ele să se unească. Cele mai multe sunt înconjurate de zone care țin de Moldova, iar singura frontieră externă a țării e cu Ucraina – un aspect pe care Moscova l-ar putea exploata dacă va putea să ocupe vestul extrem al Ucrainei.
Pe de altă parte, deși s-ar putea ca un asemenea demers să se dovdească util Kremlinului în războiul pe care îl poartă, orice mișcare a rușilor în sprijinul Găgăuziei ar trebui să traverseze teritoriul altor țări, inclusiv al Moldovei, ceea ce, cu siguranță, va provoca o reacție din partea Bucureștiului. Întrucât România este membră NATO – o poziție subliniată și prin recentele manevre și prin sprijinul deschis de atragere a Moldovei - orice intervenție rusă în Găgăuzia ar implica Moscova într-un conflict direct cu alianța occidentală.
În consecință, Chișinăul, Bucureștiul și Moscova s-ar putea abține de la vreo acțiune care ar provoca un conflict mai larg. Cu toate astea, în prezent, acțiunile celor trei părți ridică temperatura la un nivel la care s-ar putea ca oficialii de la Kremlin să considere că a interveni întru apărarea Găgăuziei ar fi cea mai bună opțiune, mai ales dacă Putin speră să-și îndrepte războiul împotriva Ucrainei spre un conflict deschis cu NATO.
Dacă aceasta ar fi situația, atunci mai degrabă Găgăuzia, Moldova și România, și nu Polonia, țările baltice și Scadinavia, ar putea deveni niște locuri care ar necesita o mai mare atenție din partea strategilor occidentali în viitorul imediat.
-----------------------------------------------
*) Jamestown Foundation – organizație pe teme de apărare din Washington D.C. Înființată în 1984 drept o platformă de sprijin pentru refugiații sovietici, actuala sa misiune este aceea de a transmite informații și de a oferi consultanță pe tema unor probleme de importanță strategică pentru Statele Unite. În principal, Jamestowwn Foundation se concentrează asupra problemelor legate de China, Rusia, Eurasia și de terorismul la nivel mondial.
Articol de Paul Goble
Comentează