Gala prozei feminine orădene, organizată, în premieră, în cadrul Salonului cultural orădean, a reunit joi seară la Muzeul Ţării Crişurilor, şapte scriitoare pentru a le aduce în atenţia publicului prin cărţile lor publicate.
"Salonul nostru - parte din activităţile ce se desfăşoară la muzeu - completează imaginea culturală a Oradiei. Obiectivul nostru principal este - m-am gândit să fie cât mai clar şi mai frumos formulat - să punem în valoare patrimoniul regional şi potenţialul creator al zonei. Evenimentul de azi este, cu adevărat, un eveniment extraordinar, care va stărui multă vreme în memoria dvs. Chiar am vrut să intitulez caietul-program 'Oraşul celor şapte prozatoare'. Ele s-au format separat, dar alcătuiesc un fenomen creator," a declarat, în deschidere, criticul literar şi profesorul universitar Ion Simuţ, iniţiatorul galei şi al Salonului cultural orădean.
Demarat în ianuarie 2025, întâlnirile lunare ale salonului au avut teme şi locaţii diferite. La această a cincea ediţie, au fost invitate, pentru prima dată în această formulă, şapte scriitoare care s-au afirmat deja prin lucrări publicate.
Numele lor merită să fie reţinute în memoria culturală a prezentului, a subliniat criticul Ion Simuţ. Acestea sunt Livia Banu, Lili Crăciun, Elvira Istrate Groza, Felicia Kovacs-Stratone, Simona Mihuţiu, Claudia Elena Peter şi Delia Terţan Nandra.
Fiecare dintre ele a răspuns provocării de a face o confesiune, de a-şi mărturisi gânduri şi sentimente personale, în timp ce pe ecranul din fundal erau prezentate date biografice şi titlurile cărţilor.
Specialist în calculatoare, Livia Banu, directoarea Biroului de Cooperare Transfrontalieră Oradea, a debutat în literatură cu romanul "Cazul unui incendiu Art Nouveau", lansat în 2023, un roman creat în jurul incendiului care a mistuit Episcopia Greco-Catolică din Oradea. Ion Simuţ îl consideră un roman poliţist bun, care cere o continuare, iar pe autoare o numeşte "Agatha Christie de pe Crişul Repede".
Jurista Lili Crăciun a renunţat la notărie, după cum spune, ca să scrie. Din cele opt volume, cartea ei "Călătoria" a fost transformată în scenariu de film şi piesă de teatru în limba engleză, publicate în SUA.
Profesoara de filosofie Elvira Istrate Groza, la Colegiul naţional "Mihai Eminescu" din Oradea, a fost inspirată să scrie citind notiţele tatălui său pădurar, fapte de viaţă înghesuite pe condica lui de serviciu.
Într-o pauză a programărilor zilnice, medicul stomatolog Felicia Kovacs Stratone a simţit dintr-odată "o poftă mare de a scrie". Chiar pe dosul reţetarului. Aşa s-a născut romanul "Iadul inocenţilor", despre care criticul de teatru Elisabeta Pop afirmă că "se citeşte pe nerăsuflate".
A visat dintotdeauna să devină scriitoare. Dar şi-a făcut şi meseria cu pasiune. Medicul oncolog Simona Mihuţiu, lector universitar, membră UZP, a publicat până acum 16 cărţi, romane, proză scurtă, poezie, teatru - "Speranţa nu urcă niciodată cu liftul" fiind pus în scenă de Teatrul orădean, eseuri, critică literară şi jurnalism.
"Fiecare dintre noi avem un har. Important este să-l recunoaştem, să-l valorificăm şi să-l oferim. Să păşim pe calea visului nostru, cu perseverenţă", a îndemnat Simona Mihuţiu mai tinerii săi colegi, studenţii din sală.
Artistul vizual Claudia Elena Peter, profesoară la Liceul de Arte, a scris patru romane până acum, dintre care "Apropo, sunt nemuritor" este o carte despre artişti, documentaţi în lumea largă.
Medicul neurolog Delia Terţan Nandra şi-a menţionat romanul de suflet "Raportul de gardă", pe lângă alte scrieri, fiind obsedată, după cum mărturisea, de mitul eternei reîntoarceri, cu nostalgia copilăriei, a apei "lunatice" făurite de bunica sa pentru frumuseţea chipului, ritualul sosirii şi cuibăririi berzelor şi toate datinile ce dau sens lumii noastre lăuntrice.
"Ideea acestei gale a prozei feminine îi aparţine criticului şi istoricului literar Ion Simuţ. O consider lăudabilă. Azi sunt şapte. Poate sunt mai multe prozatoare în Oradea. Consider că singurul criteriu care contează atunci când scrii este criteriul estetic. Sexul, să zic aşa, nu are o pondere foarte mare deşi, pe de altă parte, există o anumită influenţă şi proza feminină are anumite caracteristici, dar validarea se face într-un singur mod cu putinţă, fiind valabil doar criteriul estetic", a declarat, pentru AGERPRES, lectorul universitar dr. Florin Ardelean.
Cu această ocazie a fost lansat un Catalog al prozatoarelor orădene, în care există informaţii biografice şi prezentări ale operei fiecăreia dintre scriitoarele afirmate, pentru a fi mai bine cunoscute. Prezentările sunt semnate de Florin Ardelean, Ligia Mirişan, Elisabeta Pop şi Ion Simuţ.
Programul galei a fost punctat cu câteva momente muzicale susţinute de elevi ai Liceului de Arte Oradea.
Amfitrionii întâlnirii au fost managerul instituţiei muzeale orădene, prof. univ. dr. Gabriel Moisa şi coordonatorul Salonului cultural orădean, prof. univ. dr. Ion Simuţ. Printre participanţii din public s-a aflat şi episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea.
Organizatorii salonului sunt Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal, Consiliul Judeţean Bihor şi Primăria Municipiului Oradea.
Comentează