DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Gambia a somat Aung San Suu Kyi, la CIJ, să oprească genocidul minorităţii musulmane rohingya

justitie

Fostul simbol al păcii Aung San Suu Kyi a asistat marţi, la îndemnul Gambiei, în numele lumii musulmane, ca Myanmarul să ”oprească genocidul” minorităţii musulmane rohingya, în prima zi a unor audieri la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), relatează AFP, potrivit news.ro.

Cea care a fost laureata Nobelului Păcii în 1991 conduce delegaţia birmană la Curte, cu sediul la Haga, pentru a-şi apăra ea însăşi ţara, majoritar budistă, inculpată din cauza masacrării şi persecutării rohingya.

Din 2017, aproximativ 740.000 de rohingya s-au refugiat în această ţară vecină Myanmarului din calea atrocităţilor armatei birmane şi miliţiilor budiste, catalogate drept ”genocid” de către anchetatorii ONU.

”Tot ceea ce cere Gambia este să spuneţi (Myanmarului) să pună capăt acestor omoruri nebuneşti, să oprească aceste acte barbare şi să oprească acest genocid al propriului popor”, a pledat ministrul gambian al Justiţiei Abubacarr Tambadou în faţa judecătorilor.

Citește și: Alertă pentru șoferi! Riscați să rămâneți fără bani! Este fals

Gambia, mandatată de cele 57 de state membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), apreciază că Myanmarul a încălcat Convenţia prevenirii şi reprimării infracţiunii genocidului, un tratat de drept internaţional aprobat în 1948.

CIJ, principalul organ judiciar al ONU, înfiinţat în 1948 cu scopul de a soluţiona diferende între state membre, organizează primele audieri de marţi şi până joi în acest dosar ultrasensibil.

”Să nu se facă nimic pe zi ce trece înseamnă şi mai mulţi oameni ucişi, şi ai multe femei violate şi mai mulţi copii arşi de vii. Ce crimă au comis ei? Doar aceea că s-au născut într-o altă regiune”, a denunţat Tambadou, un fost procuror la Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru Rwanda.

”Mii de persoane au murit deja din cauza consecinţelor directe ale actelor de genocid al Myanmarului, iar numărul refugiaţilor a atins proporţii colosale”, a subliniat el.

Gambia cere CIJ măsuri de urgenţă pentru a pune capăt ”actelor de genocid aflate în curs” în Myanmar şi aşteaptă să se pronunţe o hotărâre definitivă pe fondul dosarului, ceea ce ar putea dura ani de zile.

”NEGAŢIONISM”

Aung San Suu Kyi a ascultat declaraţiile avocaţilor gambieni ale victimelor rohingya, inclusiv a unei mame al cărei fiu în vârstă de un an a fost bătut până la moarte şi ale unei femei însărcinate în opt luni care a fost călcată în picioare şi violată în mai multe rânduri.

Purtând o rochie tradiţională birmană, şefa de facto a Guvernului birman a plecat rapid de la maşină, la sosire, fără să se adreseze presei.

Aproximativ 50 de persoane erau adunate marţi în faţa sediului Curţii, în semn de apărare a cauzei Gambiei, cu banderole pe care se puteau citi mesaje ca ”Opriţi atacul militar birman împotriva rohyngia”.

O fată agita o pancartă pe care Aung San Suu Kyi era catalogată drept ”negaţionistă a genocidului rohingya”, a constat un jurnalist AFP.

Alt grup îşi exprima susţinerea faţă de fostul simbol al păcii.

”Noi nu negăm că poporul rohingya a suferit, ci negăm, la fel ca Suu Kyi, că a avut loc un genocid în Myanmar”, a declarat pentru AFP Swe Swe Aye, o birmană în vârstă de 47 de ani.

Citată alături de nume mari ca al lui Nelson Mandela şi Mahatma Gandhi într-un trecut nu prea îndepărtat, imaginea lui Suu Kyi, în vârstă de 74 de ani, a fost pătată după ce a luat apărarea generalilor armatei birmane.

Ea se bucură în continuare de o largă susţinere în ţara sa. Susţinătorii lui Suu Kyi imprimă tricouri, organizează adunări şi se înscriu în voiaje VIP organizate la Haga pentru a-şi arăta susţinerea faţă de ea.

”A CERE DREPTATE”

Suu Kyi urmează să prezinte miercuri apărarea Myanmarului, devenind unul dontre primii lideri care se adresează în mod personal judecătorii CIJ. Curtea a stabilit o singură dată că s-a comis un genocid - masacrarea a 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani, în 1995, la Srebreniţa, în Bosnia.

Fosta campioană a democraţiei urmează să sublinieze că CIJ nu are competenţă în acest dosar, că armata birmană ţintea rebeli rohingya şi că ţara sa este perfect capabilă să-şi ducă la bun sfârşit propriile anchete.

”Cer ca lumea să ne facă dreptate”, a declarat Nur Karima, o refugiată rohingya ai cărei fraţi şi bunici au fost ucişi într-un masacru în satul Tula Toli, în august 2017.

”Vreau să-i văd pe condamnaţi duşi la spânzurătoare. Ei ne-au ucis fără milă”, a declarat pentru AFP Saida Khatun, altă refugiată de la Tula Toli.

Autorităţile birmane susţin că militarii nu au făcut decât să reacţioneze faţă de atacuri ale rebeliunii rohingya şi că nu este vorba nici despre epurare etnică şi nici genocid.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.