Companiile de stat au acumulat datorii fiscale de peste 9,4 miliarde de lei, iar pierderile și subvențiile acordate în 2025 au ajuns la aproximativ 18,7 miliarde de lei. În paralel, sute de societăți publice nu au raportat date financiare pentru anul trecut. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că reforma acestor companii nu mai poate fi amânată, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul bugetar, iar presiunea fiscală asupra contribuabililor rămâne ridicată.
Statul cere taxe de la firmele private, dar propriile companii au restanțe de miliarde
România se confruntă cu un paradox financiar de proporții: companiile deținute de stat au datorii fiscale de peste 9,4 miliarde de lei la ANAF, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de consultantul economic Adrian Negrescu.
Într-o postare pe Facebook, economistul atrage atenția că statul nu reușește să recupereze sume uriașe de la propriile societăți, deși solicită plata obligațiilor fiscale de la mediul privat.
„Există în economia românească un paradox greu de explicat unui contribuabil obișnuit: statul este dator la stat. Companiile publice au datorii fiscale la ANAF de peste 9,4 miliarde de lei, adică aproximativ 1,8 miliarde de euro”, a transmis Adrian Negrescu.
Printre societățile cu restanțe importante se numără CFR SA, care administrează infrastructura feroviară și figurează cu datorii de aproape 675 de milioane de lei. CFR Marfă are restanțe de aproximativ 433 de milioane de lei, în timp ce Complexul Energetic Hunedoara înregistrează datorii de 312 milioane de lei. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare are, la rândul său, obligații fiscale restante de peste 136 de milioane de lei.
„Sunt bani pe care statul nu îi încasează de la propriile firme, dar pe care îi cere, fără întârziere, de la orice antreprenor privat”, a subliniat consultantul economic.
Sute de companii, în ceață financiară
Problemele nu se opresc la datoriile fiscale. Potrivit datelor centralizate de DeFapt.ro, pe baza informațiilor disponibile pe companiidestat.ro și la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), România are 1.904 companii deținute de stat.
Dintre acestea, 146 se află la nivel central, iar peste 1.700 sunt în subordinea autorităților locale. Guvernul are fișe de monitorizare pentru 1.356 de societăți, în timp ce 548 nu sunt cuprinse în aceeași evidență.
Mai mult, pentru 595 de companii nu există date financiare aferente anului 2025.
„Practic, pentru o treime din firmele sale, statul nu poate spune astăzi dacă au câștigat sau au pierdut bani anul trecut”, afirmă Negrescu.
Dintre societățile care au raportat rezultate, 890 au înregistrat profit, iar 419 au încheiat anul pe pierdere. Situația este cu atât mai dificilă în cazul a 80 de companii neprofitabile, ale căror pierderi depășesc jumătate din veniturile încasate.
Potrivit cifrelor prezentate de economist, pierderile totale ale companiilor publice au ajuns la 4,4 miliarde de lei în 2025, aproape dublu față de anul precedent.
„Datele confirmă că statul român nu știe exact câte companii are, nu știe cum performează o treime dintre ele și acceptă ca propriile firme să nu își plătească taxele. Este o situație pe care niciun acționar privat nu ar tolera-o nici măcar un trimestru. Cu aceste cifre, problema nu mai e una de management, ci una de guvernanță”, a transmis consultantul economic.
Aproape 19 miliarde de lei, între subvenții și pierderi
Nota de plată este și mai mare atunci când sunt adăugate subvențiile acordate companiilor de stat.
În 2025, acestea au primit subvenții de 14,3 miliarde de lei, față de 15,4 miliarde de lei în anul anterior. Aproximativ 8,7 miliarde de lei au fost direcționate către transport și termoficare, iar alte 4,4 miliarde de lei au revenit CFR SA și unei alte companii naționale de infrastructură, potrivit datelor citate de Negrescu.
Adunate, subvențiile și pierderile au ajuns la aproximativ 18,7 miliarde de lei, o sumă echivalentă cu aproape 1% din PIB.
Aceste cifre readuc în prim-plan o întrebare incomodă: cât mai poate suporta bugetul de stat costurile unor societăți care acumulează pierderi, în timp ce România trebuie să își reducă deficitul?
Problema este amplificată de concentrarea profiturilor în jurul unui număr restrâns de companii. Hidroelectrica și Romgaz generează, potrivit datelor prezentate de economist, 39% din profitul total al societăților de stat.
Dacă sunt incluse Nuclearelectrica, CEC Bank și Compania Națională Aeroporturi București, primele cinci companii ajung să producă aproximativ două treimi din profitul total al sectorului public.
„Cu alte cuvinte, câțiva campioni subvenționează, indirect, sute de companii ineficiente, iar fără dividendele lor bugetul ar avea o gaură și mai mare”, explică Negrescu.
În același timp, peste 235.000 de persoane lucrează în companiile publice, ceea ce face ca orice restructurare să aibă implicații economice și sociale importante.
Reforma companiilor de stat, test major pentru viitorul Guvern
Adrian Negrescu consideră că restructurarea societăților publice trebuie să devină o prioritate a viitorului Executiv, indiferent de formula politică în care va fi constituit.
Presiunea este cu atât mai mare cu cât bugetul pentru 2027 trebuie să continue procesul de reducere a deficitului, în timp ce spațiul pentru noi majorări de taxe este limitat de evoluția economiei.
„Motivul este simplu: bugetul anului viitor trebuie să reducă în continuare deficitul, iar spațiul pentru noi taxe s-a epuizat. Economia abia a crescut cu 0,8% în 2025, consumul s-a contractat în acest an, iar mediul de afaceri cere predictibilitate, nu noi poveri fiscale”, a explicat economistul.
În opinia sa, cele aproape 19 miliarde de lei reprezentând subvenții și pierderi arată că există un potențial important de eficientizare a cheltuielilor publice.
Reforma ar trebui să înceapă cu un inventar complet și actualizat al tuturor companiilor deținute de stat, însoțit de obligația publicării situațiilor financiare. Ulterior, ar trebui aplicate reguli stricte de guvernanță corporativă, cu manageri selectați pe criterii profesionale și evaluați în funcție de rezultate.
Pentru societățile care înregistrează pierderi în mod repetat, economistul propune restructurări, comasări sau închideri, în funcție de situația fiecărei companii. În cazul societăților profitabile, listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni ar putea atrage capital și ar putea impune o disciplină financiară mai riguroasă.
„Reforma nu înseamnă privatizări în masă sau închideri peste noapte. Primul pas este inventarul: un registru complet, public și actualizat al tuturor celor 1.904 companii, cu situații financiare obligatorii pentru fiecare”, a precizat Negrescu.
„Înainte de a cumpăra fabrici, statul trebuie să demonstreze că știe să fie un acționar responsabil”
Economistul atrage atenția și asupra planurilor statului de a prelua noi active strategice, în condițiile în care administrarea actualelor companii publice ridică deja numeroase probleme.
„Înainte de a cumpăra fabrici, statul trebuie să demonstreze că știe să fie un acționar responsabil”, a subliniat acesta.
Miza reformei depășește, astfel, simpla reducere a cheltuielilor. Modul în care sunt administrate companiile publice influențează veniturile bugetare, investițiile, serviciile oferite populației și încrederea mediului de afaceri.
Într-o perioadă în care autoritățile trebuie să țină deficitul sub control, iar contribuabilii resimt presiunea fiscală, pierderile acumulate de societățile de stat devin o problemă care nu mai poate fi ignorată.
„O reformă a companiilor publice ar fi cel mai puternic semnal pe care noul guvern l-ar putea transmite agențiilor de rating, investitorilor și contribuabililor: că austeritatea începe cu statul, nu cu cetățeanul”, a concluzionat Adrian Negrescu.
