Premium
Generalul (r.) Michel Aoun este considerat favorit pentru a deveni cel de-al 13-lea preşedinte al Libanului, după ce acest post a rămas vacant în mai 2014, a declarat miercuri pentru AFP un înalt responsabil politic.
Aceasta va fi a 46-a reuniune a Parlamentului organizată pentru alegerea unui preşedinte, votările anterioare eşuând pentru că majoritatea deputaţilor - în special cei favorabili lui Michel Aoun şi aliaţii săi şiiţi din Hezbollah - boicotaseră şedinţele precedente.
În Liban, preşedintele este ales de Parlament, care are 128 de locuri repartizate în părţi egale între creştini şi musulmani. Conform pactului naţional din 1943, preşedintele este un creştin maronit, primul ministru este musulman sunnit, iar preşedintele Parlamentului - un şiit.
Pentru a fi ales, Michel Aoun are nevoie de majoritatea absolută a deputaţilor, ceea ce el este sigur că va obţine datorită voturilor susţinătorilor lui Saad Hariri, ale Hezbollah şi ale Forţelor Libaneze.
Preşedintele Parlamentului, Nabih Berri, a anunţat că Michel Aoun va accede sigur la magistratura supremă. 'Să mergem la Parlament şi fie ca să câştige cel mai bun. În ceea ce mă priveşte, eu nu voi vota pentru Aoun şi voi intra în opoziţie', a spus el jurnaliştilor în deschiderea sesiunii parlamentare.
Al-Akhbar, cotidian libanez apropiat de Hezbollah, afirma miercuri că decizia lui Saad Hariri de a-l consacra pe Michel Aoun ca şef al statului a devenit 'inevitabilă'. 'El şi-a informat blocul parlamentar şi aliaţii despre decizia sa. Nu mai rămâne decât să o anunţe oficial.'
Potrivit unui expert politic apropiat de Hariri, care a preferat să i se păstreze anonimatul, 'în termenii acordului cu Aoun, Saad Hariri va redeveni prim-ministru', post pe care l-a abandonat în ianuarie 2011.
'Aceasta îi va reda o poziţie de forţă, precum şi comunităţii sale în Liban, într-un moment în care puterea suniţilor se erodează în regiune', a adăugat el.
În prezent în vârstă de 81 de ani, Michel Aoun, creştin maronit provenit dintr-un mediu modest, îmbrăţişase cariera militară foarte tânăr. El a fost unul dintre cei mai acerbi opozanţi regimului sirian şi chiar şi-a înfruntat chiar propria armată care l-a alungat de la putere în 1990. După 15 ani, el a făcut o cotitură şi şi-a atenuat poziţia faţă de Damasc.AGERPRES
