Premium
Germania se află la o mare răscruce. Poziția sa geostrategică complicată a forțat țara să mențină echilibre constante de la reunificarea din 1990, mai ales din cauza umbrei amenințătoare pe care Rusia o aruncă. În tot acest timp a reușit să-și mențină statutul de putere economică fără a-și crește ponderea militară în context internațional.
Cu toate acestea, după invazia rusească din Ucraina, situația s-a schimbat și toate echilibrele au fost rupte. În ciuda faptului că nu are o graniță directă cu Rusia, Germania este o punte crucială între Europa de Est și Occident. Situația delicată a unor țări precum Polonia, republicile baltice, România sau Bulgaria îl obligă pe cancelarul german să-și întărească poziția față de Kremlin, lucru pe care predecesorul său, Angela Merkel, a încercat să-l evite pe parcursul îndelungatului său mandat, relatează La Razon preluar de Rador.
De fapt, când Angela Merkel a preluat mandatul în 2005, liderii occidentali au presupus că Rusia își va abandona regimul semi-autoritar pentru a îmbrățișa democrația liberală. Încrezătoare, cancelara și-a propus să continue moștenirea predecesorului său, Gerhard Schröder, care și-a luat rămas bun de la Cancelarie prin semnarea construcției unei conducte de gaz din Rusia în Germania și purtând carta albă pentru ca Berlinul să devină cel mai mare partener comercial al Moscovei.
Șaisprezece ani mai târziu, acele așteptări nu s-au materializat. Germania și-a imaginat o Rusie mai liberală, iar Rusia a sperat că Germania va convinge Europa să o trateze ca pe un egal și chiar să creeze o zonă de liber schimb de la Lisabona la Vladivostok. Nici una, nici alta nu s-au întâmplat. Și totuși, Merkel a vizitat Moscova chiar înainte de încheierea ultimului său mandat, ca o ultimă încercare de a stimula una dintre cele mai mari piedici din politica sa externă: relațiile cu Rusia, dar și pentru a-și lua rămas bun de la un lider în care ajunsese să nu aibă prea multă încredere.
Acum, potrivit unui document intern al Bundeswehr, care a fost publicat de săptămânalul "Der Spiegel", armata germană se confruntă cu o reorientare strategică.
La sfârşitul lunii septembrie, generalul cu patru stele Eberhard Zorn a ordonat ca forțele armate să se pregătească mai eficient pentru un posibil conflict iminent cu Rusia. Această schimbare ar urma să treacă printr-o reducere a prezenței Germaniei în misiunile internaționale și prin întărirea apărării naționale.
"Atacurile asupra Germaniei pot avea loc fără avertisment și cu pagube mari, posibil chiar existențiale", se arată în documentul de 68 de pagini. "Nu există nicio îndoială că capacitatea de a apăra teritoriul național și al alianței va fi vitală pentru supraviețuire și va deveni și mai importantă decât înainte", explică Zorn.
Documentul, intitulat "Linii operaționale pentru forțele armate", stabilește că misiunile externe la care participă, precum Afganistan, Balcani sau Mali, ar trebui reduse, pentru a schimba focalizarea în favoarea apărării naționale. "Descurajarea vizibilă și credibilă ar fi acum mult mai importantă", spune Zorn, adăugând că forțele armate ar trebui să se înarmeze pentru un "război impus".
Potrivit Bundeswehr, situația este diferită de cea din 2014. Un război pe flancul estic al NATO este acum mai probabil decât atunci. Documentul subliniază că Germania ar fi trebuit să facă pași în această direcție după anexarea Crimeii în 2014. De atunci, mici trupe de comando avansate au fost staționate în țările din estul NATO. Cu toate acestea, nu a existat niciodată o amenințare serioasă din partea Rusiei, așa cum pare acum posibil după invadarea Ucrainei. Această împrejurare a dus și la o reevaluare a situaţiei în Bundeswehr.
Raportul susține că Germania se confruntă cu amenințări "existențiale" și că "războiul în Europa este din nou o realitate", prezicând că scenariul cel mai probabil ar fi un conflict cu Rusia pe flancul estic al NATO. Eberhard Zorn reafirmă angajamentul armatei germane față de NATO, deși precizează că Berlinul își va iniția propria "autonomie strategică independentă față de Washington".
La începutul invaziei, Germania a fost una dintre țările care a pledat cel mai activ pentru a considera acest fapt un "punct de cotitură" pentru Europa și necesitatea creării unui "fond special de apărare" de 100.000 de milioane de euro. În acest sens, este de așteptat ca în 2023 bugetul militar german să crească la aproape 60.000 de milioane de euro, la peste 70.000 de milioane în 2024 și 80.000 de milioane în 2030.
