Premium
Germania vrea să faciliteze demiterea funcţionarilor publici consideraţi a fi "duşmani" ai democraţiei şi ia în considerare înăsprirea legislaţiei sale privind portul de arme, a anunţat miercuri ministrul de interne, după destructurarea unei reţele care planifica o lovitură de stat, transmite AFP, informează Agerpres.
"Nu vrem ca extremiştii să ne pună în pericol democraţia din interior, în cadrul serviciului public însuşi", a declarat Nancy Faeser presei.
În urmă cu o săptămână, poliţia a demontat o celulă alimentată de ideologia "Reichsburger", "Cetăţenii Reichului", o mişcare care nu recunoaşte statul şi care a crescut odată cu restricţiile sanitare împotriva Covid-19.
Potrivit Parchetului federal, acest grup mic plănuia un puci, culminând cu capturarea parlamentului.
Printre cei 25 de presupuşi complotişti arestaţi se numără o judecătoare, fostă deputată a Alternativei pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta, actuali şi foşti ofiţeri ai Bundeswehr (armata germană), precum şi ofiţeri de poliţie.
Potrivit presei, în rândul acestora se află în special un fost comisar de poliţie din Hanovra deja suspendat pentru ideile sale extremiste şi un poliţist din acelaşi oraş însărcinat cu anchete privind extrema dreaptă.
Nancy Faeser a precizat că pregăteşte un proiect de lege "pentru ca pe viitor inamicii Constituţiei să poată fi retraşi mai repede din serviciul public", preconizând mai curând recurgerea la decrete în loc de lansarea de acţiuni în instanţă.
Ministrul social-democrat doreşte şi o legislaţie mai dură privind portul de arme, deja prevăzută în contractul coaliţiei guvernamentale.
"Armele de luptă semiautomate nu au ce căuta în mâinile persoanelor private", a afirmat ea.
Negocierile se anunţă însă dificile, ministrul liberal al justiţiei, Marco Buschmann, declarându-se deja împotriva proiectului.
Percheziţiile efectuate în toată Germania au dus la descoperirea de numeroase arme, de la arbalete la puşti şi muniţie.
Potrivit informaţiilor scurse în presă în ultimele zile, anchetatorii au obţinute şi circa o mie de "declaraţii de confidenţialitate" de la persoane care fuseseră abordate de micul grup.
Presupuşii complotişti, între care prinţul Reuss Henric al XIII-lea este considerat o figură centrală, ar fi plănuit să înfiinţeze "companii de protecţie a patriei" în toată Germania şi lansaseră deja pregătiri în acest sens.
