Cetăţenii germani vor ca Uniunea Europeană să se schimbe, dar în rândul lor încă nu există o opinie majoritară cu privire la ceea ce ar însemna această schimbare, rezultă din datele unui sondaj publicat miercuri, transmite agenţia Reuters. Întrebaţi despre cele cinci posibile opţiuni privind reforma blocului comunitar după Brexit descrise în 'Cartea Albă' prezentată săptămâna trecută de Comisia Europeană, sprijinul cel mai redus în rândul celor intervievaţi în acest sondaj l-a primit opţiunea de a continua la fel ca până acum, numai 7% dintre ei susţinând-o, în timp ce 42% o consideră o soluţie neatractivă.
Dar niciuna dintre cele cinci strategii nu a întrunit o majoritate clară. Cea mai susţinută a fost opţiunea extinderii cooperării la nivel comunitar în toate domeniile, 29% dintre germanii chestionaţi fiind în favoarea ei. Însă 21% dintre participanţii la sondaj au apreciat ca fiind mai bună reducerea competenţelor comunitare la numai câteva domenii cheie.
Ideea Europei cu mai multe viteze, sprijinită de cancelarul Angela Merkel, este susţinută de numai 16% dintre cei intervievaţi, un procent şi mai mic, de 13%, declarându-se favorabili limitării proiectului european la piaţa unică. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a cerut liderilor europeni să se poziţioneze clar faţă de aceste opţiuni, care vor fi discutate la summitul de joi şi vineri.
Scenariul care corespunde gradului cel mai redus de integrare sugerează limitarea proiectului european la piaţa unică, pentru a se avea astfel în vedere faptul că cele 27 de state ce vor rămâne în UE după ieşirea Marii Britanii nu pot găsi o poziţie comună într-un număr tot mai mare de chestiuni, cum ar fi de exemplu imigraţia ori apărarea comună. La cealaltă extremă este opţiunea care corespunde avansării în direcţia unei Europe federaliste, ce presupune o diminuare şi mai mult a competenţelor statelor naţionale în favoarea instituţiilor comunitare şi a deciziilor luate la nivelul UE, conform Agerpres.
Între aceste două opţiuni Juncker a enunţat trei posibile căi intermediare, printre care se numără şi o Europă cu mai multe viteze, în care statele ce doresc o aprofundare a integrării în anumite domenii concrete, precum apărarea ori guvernanţa zonei euro, vor putea merge în această direcţie fără să fie împiedicate de statele care nu doresc o astfel de cooperare consolidată sau nu au capacitatea să o susţină. Celelalte scenarii intermediare în viziunea Comisiei Europene sunt ca blocul comunitar să se concentreze pe chestiunile în care UE chiar poate aduce o valoare adăugată sau să nu se schimbe nimic în mecanismele actuale.
Comentează