Premium
Axa italo-franceză pune în aplicare un plan care izolează Germania în problema imigrației ilegale.
"Nu se poate face solidaritate cu granițele altora", a afirmat premierul italian Giorgia Meloni, din La Valletta, imediat după summitul în trei cu președintele francez Emmanuel Macron și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie IL MESSAGGERO, conform Rador Radio România.
Pe masa discuțiilor sunt câteva dintre problemele care sunt cel mai aproape de inima liderului italian, începând cu capitolul migranți. Iar Roma și Paris, cu privire la multe dintre aspectele legate de criza migratorie, vorbesc cu o singură voce: trebuie să lucrăm pentru a opri plecările, mai degrabă decât să insistăm asupra redistribuirii.
Este axa italo-franceză, un front comun care își găsește un sprijin puternic în președintele Comisiei Europene.
Iată, acordul care este, de fapt, stabilit la Malta între cei trei lideri de la Roma, Paris și Bruxelles, care vor trebui acum să caute convergența între ceilalți șefi de guvern din UE, începând cu următoarea reuniune informală a Consiliului European de la Granada, din 6 octombrie. Un pact care se bazează pe cele zece puncte propuse la Lampedusa de Ursula von der Leyen: proceduri mai rapide pentru a stabili cine are dreptul la azil, acorduri de repatriere a celorlalți, angajamentul Europei de a lupta împotriva contrabandiștilor.
Izolarea Germaniei
Un plan care, de fapt, sfârșește prin a izola Germania care, în urmă cu două zile, la summitul miniștrilor de interne din UE, a încercat să includă în noul pact pentru migrație câteva clauze în favoarea acțiunii ONG-urilor în Marea Mediterană, pe care Berlinul a anunțat deja că vrea să le subvenționeze din fonduri publice. O mișcare inacceptabilă pentru Roma, având în vedere că aceleași ONG-uri debarcă apoi migranții pe coastele italiene. "Pentru noi, amendamentul Germaniei este un pas înapoi", explică Meloni, care adaugă: "Am avut câteva schimburi de opinii cu președintele Scholz, am decis să ne luăm puțin timp pentru a evalua situația".
Față de Berlin, premierul italian este clar și lansează o contra-propunere: "Le înțeleg poziția. Dar dacă vor să dea înapoi asupra regulilor ONG-urilor, atunci propunem ca țara responsabilă de primirea migranților transportați de organizații să fie țara steagului navelor lor". De cele mai multe ori este Germania, așa cum a demonstrat și cazul celor patru bărci aflate în Marea Mediterană până în ultimele ore.
Din acest motiv, "fiecare trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propriile alegeri politice. Avem o opinie, alții au alta: problema este să nu afecteze părerea unei țări asupra intereselor celeilalte", spune Meloni.
O problemă complexă
Dar linia Ursulei von der Leyen este mai apropiată de cea a lui Meloni și Macron, decât de proiectul lui Scholz, confirmă cuvintele președintelui francez care, după întâlnirea trilaterală de vineri, vorbește despre "pași înainte": "Întâlnirea cu Giorgia a decurs bine. Cu Comisia UE am găsit o abordare comună, pe care o vom propune colegilor, pentru a oferi un răspuns comun acestei provocări europene". Cheia, reiterează Macron, trebuie să fie "capacitatea europeană de a preveni fluxurile". Cu alte cuvinte, ceea ce Meloni a numit "planul Mattei" pentru Africa: un parteneriat "neprădător", care să promoveze dezvoltarea și să ofere o alternativă la imigrația ilegală.
Nu întâmplător, vineri, premierul italian a invocat din nou ajutorul UE către Tunis. "Prima tranșă de ajutoare" de 127 de milioane în total, anunță Meloni, "va fi alocată săptămâna viitoare". Nu numai atât: liderul italian speră ca UE să aloce măcar o parte din maxi-împrumutul de 900 de milioane de euro promis Tunisului de către FMI, în prezent legat de semnarea unui acord cu Fondul de către Kais Saied.
Semnalele care vin din Malta, pentru guvern, merg în direcția dorită. "Cine crede că problema migranților poate fi cuprinsă în granițele unei națiuni europene se înșală", observă premierul italian. "Fără răspunsuri structurale, mai întâi vor fi copleșite națiunile de primă sosire, apoi toate celelalte". Țările Med9, cu care potrivit Giorgiei Meloni "este multă convergență", au înțeles acest lucru. Până la punctul în care declarația finală a summitului preia unele dintre punctele ridicate de mai multe ori de Meloni, începând cu necesitatea unei acțiuni coordonate a Bruxellesului la frontierele externe ale UE. Macron și Ursula von der Leyen sunt de acord. Provocarea, acum, va fi să-i convingă pe ceilalți.
Germania blochează migranții pe de o parte, dar îi ajută pe de altă parte
''Se încearcă blocarea imigrației într-o parte a Europei, iar în alta se facilitează transportul migranților. Coerent și strălucitor'', a scris pe X ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, comentând declarațiile cancelarului german Olaf Scholz, care a anunțat controale suplimentare la granița cu Austria și alte controale comune cu Elveția și Republica Cehă.
Controversa dintre reprezentanții guvernului italian și executivul german nu dă semne de atenuare. În ultimele zile, au fost folosite tonuri mai dure de secretarul adjunct al Ligii Nordului, Andrea Crippa și de liderul Ligii, Matteo Salvini, în timp ce premierul Giorgia Meloni i-a scris cancelarului pentru a-i cere lămuriri cu privire la știrile despre finanțarea ONG-urilor implicate în salvarea migranților din Marea Mediterană.
Problema migranților s-a aflat și în centrul Consiliului Național Forza Italia. Cea a migranților, ''este o dramă care nu poate fi rezolvată nici cu forța, nici cu retorica primirii, se poate rezolva cu solidaritatea europeană și cu angajamentul Occidentului de a stabiliza și a crește Africa subsahariană și alte zone cu o presiune migratorie mai puternică. În acest sens guvernul își asumă un angajament constructiv, iar planul Mattei va constitui un element calificativ al relației Italiei cu acele zone ale lumii'', se precizează în documentul politic aprobat la finalul Consiliului Național de la Paestum.
