Premium
realitatea.net:
”Informațiile jurnalistice sunt, de mute ori, corecte, dar și greșite de alte ori. Dacă vă uitați la fața lui Victor Ponta, care stătea să leșine în spatele lui Mircea Geoană, pentru că omul avea altă înțelegere și alte obligații… Aia a fost o seară care pe mine m-a marcat. Eram la fereastra fostului meu birou. Am acceptat să fiu strategul campaniei lui Geoană din două motive: unu – pentru România, și al doilea motiv a fost să spăl cumva păcatele din campania din 2004. Și atunci l-am bătut pe Dan Andronic și pe evrei, ei erau cu Năstase. Alegerile au ieșit, totuși, altfel.
Articolul lui Dan Andronic este important pentru că aduce mărturie implicarea statului în alegeri. Articolul pune accent pe niște lucruri care s-au întâmplat și nu au fost la locul lor. Cel mai important rol l-a avut statul. Statul, prin reprezentanții săi, a avut grijă să îi asigure diverse lucruri, care i-au dat posibilitatea lui Traian Băsescu să obțină un al doilea mandat. Nu este vorba despre SRI”, a declarat Cozmin Gușă, care adaugă că ”Traian Băsescu nu a condus România, a siluit România”.
Totodată, consultantul politic a mai explicat cum au decurs lucrurile în campania electorală din 2009.
”Un element: nu am simțit în 2009 implicarea Laurei Codruța Kovesi. Nu au fost dosare, amenințări. Da, că Laura Codruța Kovesi era pusă de Băsescu, nu am nicio îndoială. O implicare în campania lui Traian Băsescu nu s-a simțit.
PSD și-a trădat, atunci, liderul. Trădarea PSD a fost un element foarte important.
Traian Băsescu a avut un joc de campaniei bun. Este cel mai bun actor politic (conotație peiorativă), jocul a fost bun.
Încă un element a fost jocul lui Mircea Geoană. A fost o victimă editorială a lui Cătălin Tolontan. Geoană a dorit să nu fie convingător în final. Astea sunt lucrurile care l-au dus de la 11% în ianuarie, la scorurile de la sfârșitul anului. Vizita la Vântu este o vizită pe care nu i-a cerut-o Vântu”, a spus Cozmin Gușă în intervenția sa telefonică.
Gozmin Gușă a explicat cum au fost fraudate alegerile în favoarea lui Traian Băsescu și câte cazuri de fraudă s-au descoperit.
”Al cincilea element a fost intimidarea justiției prin arestarea de pe stradă a celebrului Cătălin Voicu. A fost un element pe care Dan Andronic promite că-l va dezvolta în perioada următoare. Ce nu s-a dezvoltat niciodată este legat de procesele verbale false, printre care și ale lui Dan Șova.
Mircea Geoană, să zicem că avea 1000 de voturi, și Băsescu 600. Scorul acesta se inversa. Și se nota așa. Noi am găsit câteva zeci astfel de cazuri.
Geoană a câștigat România cu 70% din voturi. Acolo s-a câștigat cu toată greșeala lui Geoană, cu totul… alegerile s-au câștigat.
Elementul nr. 6. SUA nu a militat pentru partenerul lor strategic. Geoană nu era foarte simpatic pentru Casa Albă. Am discutat fraudarea alegerilor cu consilierul pe Europa și Asia cu consilierul președintelui SUA de atunci”, a subliniat Gușă.
Cozmin Gușă a mai arătat că Statele Unite nu s-au implicat în alegerile prezidențiale din 2009.
Ziarul Financiar:
Pentru o astfel de lege, necesară în condiţiile în care fiecare categorie de bugetari şi-a făcut propria salarizare în ultimele două decenii, este nevoie de trei lucruri: să se ştie de unde plecăm, ce bani sunt disponibili şi cum contribuie aceste creşteri la servicii publice mai bune.
Mai întâi, adevărul e că nimeni nu ştie care este situaţia cu salariile bugetarilor. Nu există un Revisal – sistemul de înregistrare a contractelor de muncă pentru angajatorii privaţi - şi pentru angajatorii de stat. De fapt, de multe ori nici nu există contracte de muncă, ci alte tipuri de angajare.
Ce ştim este doar ce spune Ministerul Finanţelor despre numărul total de bugetari, defalcaţi pe anumite categorii - administraţia centrală, administraţia locală. Spre exemplu, în februarie 2017 erau 1.189.873 de bugetari, din care 500.000 în administraţia centrală şi 689.816 în administraţia locală.
Pentru toţi cei 1,189 milioane de bugetari, administraţia a cheltuit în 2016 circa 57 miliarde de lei, adică un sfert din cheltuiala totală a bugetului general consolidat sau 7,5% din PIB. România a strâns anul trecut taxe şi contribuţii sociale de circa 28% din PIB.
Din cele 57 miliarde de lei, 21,5 mld. lei s-au cheltuit cu salariile celor 500.000 de angajaţi din administraţia publică centrală, ceea ce înseamnă un salariu mediu net lunar de 2.100 de lei.
În administraţia locală, unde cheltuiala cu salariile celor aproape 690.000 de bugetari a fost de 25,1 miliarde de lei în 2016, salariul mediu net a fost de 1.783 de lei pe lună.
Profesorii şi doctorii, de unde a plecat necesitatea reaşezării grilelor salariale, sunt plătiţi şi de administraţia centrală şi de cea locală.
Aşa că nu există date care să arate: ce salariu mediu net au şi între ce limite câştigă medicii, asistentele medicale, profesorii de diverse categorii, funcţionarii de diverse categorii, şoferii sau secretarele. Şi dacă nu ştii, cum ştii ce să faci?
În al doilea rând, nimeni nu a prezentat până în prezent impactul noii legi asupra cheltuielilor totale. Astăzi, salariile consumă un sfert din buget şi 7,5% din PIB. În 2008, erau la 9,5% din PIB şi a urmat prăbuşirea. Cu aceste creşteri se duce cheltuiala iarăşi spre un nivel nesustenabil de 9% din PIB sau pot fi acoperite din sursele viitoare de venituri?
Adevarul:
Şeful diplomaţiei americane Rex Tillerson, soseşte, marţi, la Moscova într-un context tensionat al relaţiilor americano-ruse după ce, săptămâna trecută, SUA au bombardat baza militară siriană de unde, suţin americanii, au decolat avioanele armatei siriene care au lansat atacul chimic asupra oraşului Khan Sheikhoun.
Secretarul de Stat al SUA, Rex Tillerson, a criticat dur într-un interviu televizat Moscova, susţinând că a eşuat în ceea ce priveşte prevenirea unui atac chimic lansat de forţele guvernamentale siriene asupra civililor din provincia Idlib. Rusia a acceptat sarcina de a se asigura că arsenalul de arme chimice a regimului sirian este distrus, iar eşecul ruşilor a permis atacul chimic din Khan Sheikhoun, notează BBC.
Mesajul cu care Tillerson vine la Moscova este : lăsaţi-l din braţe pe Bashar. Pentru a fi mai convingătoare, SUA recurg şi la „beţişor“ şi la „zăhărel“ . La summit-ul la nivel de miniştiri de externe ai G7 ce a începutut, luni, în Italia, Statele Unite şi Marea Britanie au dorit să transmit un mesaj puternic liderului de la Kremlin. Boris Johnson şi Rex Tillerson sunt pregătiţi să ofere Rusiei şansa de a reveni în G8, dacă renunţă la sprijinirea regimului Assad. Şeful diplomaţiei britanice a avertizat că americanii ar putea să lanseze noi raiduri aeriene după atacul bazei al-Shaayrat.
Americanii îşi sporesc prezenţa în Siria
De altfel, presa americană scrie că SUA îşi vor retrage avioanele de la baza din Incirlik, Turcia, folosită din 2002, în atacurile împotriva ISIS şi le va muta în Siria, imediat ce va finaliza amenajarea bazei aeriane din Tabka. SUA au încă patru baze în nordul Siriei, ce sunt în curs de lărgire, toate la graniţa cu Irakul, în zona kurdă. Una este la Hajar, în zona Rmelan, două mai mici în Kamishli şi încă una „în enclava kurdă Kobani”.
În viitorul apropiat, baza va adăposti 2.500 de militari americani care acum se află la Incirlik şi avioanele de luptă. De la Tabka se americanii vor să dea asaltul final asupra jihadiştilor ISIS din regiune. Când complexul va fi terminat, baza de la Tabka şi celelalte patru vor putea adăposti de două ori mai mult personal şi mai multe avioane şi elicoptere decât au ruşii în Siria în prezent.
The Daily Telegraph notează că Tillerson i-ar putea înainta lui Vladimir Putin un ultimatul prin care va cere retragerea susţinerii actualului guvern sirian. În caz contrar, Occidentul va impune noi sancţiuni împotriva Rusiei. Diplomaţii britanici şi americani consideră că liderul rus „doreşte să revină cu orice preţ în G7“ şi caută o posibilitatea de a ieşi onorabil din conflictul sirian.
„În cazul Rusiei, de regulă, ultimatumurile nu funcţionează", a declarat o sursă din cadrul guvernului britanic citată de „The Daily Telegraph“. În afară de aceasta, sursele din guvernul britanic consideră că în pofida unei retorici războinice a Rusiei, Vladimir Putin „îl va respecta pe preşedintele Donald Trump, pentru că acesta este primul lider mondial care este gata să se opună lui Putin în Siria“.
RFI:
Campania electorală a fost declarată deschisă în mod oficial în Franța. Dezbateri, afișe publice, timp de exprimare - principiul ‘egalității’ va trebui să primeze în cele aproape 2 săptămâni până la primul tur al alegerilor prezidențiale. Până acum micii candidați s-au plâns că au tot fost dați la o parte.
Fiecare candidat are însumat dreptul la antenă în spațiul audiovizual de 43 de minute, între 10 aprilie și 21 aprilie. Adică, de zece spoturi de un minut și 30 de secunde și 8 spoturi de 3,30 minute. Afișele electorale pot fi lipite doar pe panourile amplasate în spațiul public de primării. Fiecare candidat are dreptul la două afișe: unul cu declarațiile sale, iar el trebuie să fie identic pe ansamblul teritoriului iar celălalt va anunța reuniunile electorale. Ïnaintea fiecărui tur, un candidat poate trimite votanților o declarație. Campania electorală se va încheia vineri, 21 aprilie, la miezul nopții, înaintea primului tur de scrutin de pe 23 aprilie.
Niciun sondaj ori mesaj electoral nu poate fi transmis după acest moment, nici public nici pe internet. Amenda este substanțială : 75.000 de euro. In ziua votului nu pot fi anunțate rezultate parțiale ori definitive înainte de închiderea birourilor de vot. In caz contrar, se va aplica aceași amendă usturătoare.
Intre timp, week-end-ul a însemnat demonstrații de forță ale candidatului ‘Franței Nesupuse’ (stânga radicală), Jean-Luc Melenchon la Marsilia în ce reprezentantul dreptei, François Fillon s-a întâlnit cu simpatizanții la Porte de Versailles în Paris.
Jean-Luc Mélenchon și-a începutul discursul printr-un omagiu adus migranților care și-au pierdut viața încercând să traverseze Mediterana : ‘ah, mare, cum este posibil că ai devenit acest cimitir unde 30.000 de oameni au dispărut ?’. S-a referit apoi la situația internațională, ocazie pentru a răspunde celor care i-au considerat prea indulgent discursul vis-avis de Rusia ori regimul lui Bachar al-Assad. El a adus o ramură de măslin ca simbol al păcii.
Emmanuel Macron a atacat imediat ‘marele discurs pacifist’ : ‘ceea ce propune el nu este deloc pacea. El ne propune dezarmarea și să ne gândim că totul va fi bine. In cel mai bun caz este agelism iar în cel mai rău caz este iresponsabilitate. Dacă pacea pe care o apără Jean-Luc Mélenchon este pacea lui Vladimir Putin, nu mă interesează. Dacă pacea pe care o propune Jean-Luc Mélenchon este de a dezarma Franța de o manieră unilaterală în fața celor care ne atacă, tot nu mă interesează’.
La celălalt mare miting, François Fillon și-a adunat simpatizanții la Porte de Versailles, sub semnul unității. Campania i-a fost marcată până acum de afaceri familiale. A fost așadar momentul să atace: ‘acum zece ani vorbeam de un stat falit. Nimic nu s-a schimbat. An de an ne împrumutăm de pe piețele financiare ale lumii cu sume colosale pentru a achita salariile funcționarilor’.
Tabăra Fillon nu uită principalul adversar : candidatul independent de centru-stânga Emmanuel Macron. Toți cei care au intervenit la Porte de Versailles l-au asociat pe Macron cu ‘teribilul domn Hollande’. Emmanuel Macron a fost astfel botezat Emmanuel Hollande. Macron nu putea trece cu vederea acest gest și a găsit un nume lui François Fillon: François Balkany, referindu-se la deputatul Patrick Balkany, cercetat pentru fapte de corupție și fraudă fiscală.
Ïn ceea ce o privește pe președinta Frontului Național, Marine Le Pen aceasta a reușit să treacă peste o linie roșie, dupa cum scrie presa franceza: aceea al unui consens național asupra unui episod dureros al Franței: deportarea evreilor sub ocupația germană. ‘Franța nu este responsabilă în acestă chestiune’ a declarat candidata. Președintele Jacques Chirac a prezentat scuzele în numele Franței în 1995 pentru contribuția statului francez la deportarea evreilor în timpul celui de-al doilea război mondial. Reacția candidatului socialist Benoît Hamon a venit imediat :’ nu ne mai putem îndoi că Marine Le Pen este de extremă dreaptă. Nu iubește istoria’. In februarie, Marine Le Pen, pierdea procesul contra lui Jean-Luc Mélenchon care a catalogat-o ‘fascistă’, potrivit unei decizii luate de Curtea de Casație franceză.
