Grupul Psaltic Tronos a împodobit slujbele din Sfântul Munte Athos, la Mănăstirea Vatoped

La invitaţia Arhim. Efrem Vatopedinul, stareţul Mănăstirii Vatoped din Muntele Athos, Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române a cântat în zilele de marţi şi miercuri la strana aşezământului monahal.

Mai mulţi membri conduși de către arhidiaconul Mihail Bucă au oferit răspunsurile la slujbele oficiate în ajunul, respectiv, în ziua sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci, potrivit calendarului iulian neîndreptat.

Un grup restrâns de clerici şi psalţi, conduşi de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă, a oferit răspunsurile la slujba Privegherii din seara de 26 septembrie, urmată de Sfânta Liturghie din dimineaţa de 27 septembrie.

La rânduiala specială a agripniei aghiorite, membrii Grupului psaltic „Tronos” au fost aşezaţi în strana principală, din dreptul tronului arhieresc, oferind răspunsurile la toate slujbele în limba greacă, alternativ cu psalţii mănăstirii din strana stângă. „În Anul comemorativ al imnografilor şi cântăreţilor bisericeşti, psalţii de ieri şi de astăzi ai Catedralei Patriarhale continuă cultivarea bunelor relaţii cu monahii din Sfântul Munte Athos. De-a lungul anilor, Grupul psaltic «Tronos» a fost invitat în mijlocul obştii Mănăstirii Vatoped atât pentru a participa la sfintele slujbe, cât şi pentru discuţii legate de interpretarea muzicii bisericeşti, tehnică vocală şi exerciţii practice în sala de repetiţii a ansamblului monastic. Prin intermediul acestor privegheri, ambele grupuri psaltice primesc folos din experienţa cântării la strană. Am remarcat în chip deosebit bucuria părintelui Lazăr, conducătorul stranei vatopedine, a monahilor români viețui­tori acolo, care de asemenea erau plini de bucurie duhovnicească pentru venirea unor psalţi ai Patriarhiei Române, dar şi a unor mo­nahi simpli care își exprimau bucuria şi nerăbdarea pentru a asculta cântările privegherii Sfintei Cruci. Mulţumim Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care ne poartă permanent de grijă şi binecuvântează participarea noastră la astfel de momente de preamărire a lui Dumnezeu prin rugăciunea cântată”, ne-a declarat arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.

Miercuri, după slujba Sfintei Liturghii şi după agapa frăţească din zi de sărbătoare, clericii şi psalţii români au fost primiţi de părintele arhimandrit Efrem Vatopedinul. Stareţul mănăstirii a apreciat interpretarea cântărilor închinate Sfintei Cruci şi a transmis mulţumiri Patriarhului României pentru binecuvântarea acordată Grupului psaltic „Tronos” şi pentru toată dragostea pe care o arată faţă de acest aşezământ monahal.

Sărbătorile aghiorite au coincis cu prăznuirea a doi mari sfinţi români, importanţi pentru istoria Locurilor Sfinte. În 26 septembrie, în ţară a fost pomenit Sfântul Voievod Neagoe Basarab, „ctitor mare a toată Sfetagora”, cum l-a numit Gavriil, protosul Sfântului Munte. Urmând exemplul binecuvântat al Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul arsanalei pe care se sprijină întregul complex al Mănăstirii Vatoped, domnitorul român a zidit paraclisul Maicii Domnului în care se păstrează Cinstitul său Brâu. De asemenea, a refăcut o serie de clădiri din incintă şi a asigurat anual sume importante de bani necesari pentru supravieţuirea şi creşterea mănăstirii în vremuri potrivnice. Miercuri, 27 septembrie, când părinţii atoniţi au adus laudă lui Dumnezeu la Înăl­ţarea Sfintei Cruci, în România era prăznuit Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, ale cărui tipărituri au contribuit la dăinuirea credinţei ortodoxe în mijlocul unor popoare aflate sub stăpânire străină. În cuvântul adresat pelerinilor din trapeza mănăstirii, părintele stareţ Efrem a vorbit despre muzica bisericească drept liant între neamuri şi unitatea pe care aceasta o aduce în Ortodoxie, apreciind frumuseţea cântărilor interpretate de psalţii români în biserica istorică la slujbele de seară şi de dimineaţă.