Petre Predescu, CFO România al Ritzio Entertainment Group, acuză Guvernul Bolojan că a aruncat industria jocurilor de noroc tradiționale într-un blocaj prin OUG 7/2026, iar acum încearcă să găsească în aceeași piață bani pentru premierea sportivilor. Executivul susține că bugetul ar fi pierdut peste 320 de milioane de euro între februarie și iunie, însă suma nu este confirmată printr-un bilanț public al Ministerului Finanțelor sau al ONJN. Restanțele către sportivi sunt însă confirmate oficial și depășeau 100 de milioane de lei la începutul anului.
Un executiv din industria jocurilor de noroc lansează un atac dur la adresa Guvernului Bolojan, pe care îl acuză că a destabilizat piața jocurilor tradiționale prin transferarea deciziei de autorizare către autoritățile locale, fără un mecanism suficient de clar pentru perioada de tranziție.
Petre Predescu, CFO România al Ritzio Entertainment Group, leagă efectele economice ale OUG 7/2026 de o altă problemă sensibilă: premiile neachitate sportivilor români medaliați la campionate mondiale și europene.
„Guvernul Bolojan a distrus o industrie. Acum descoperă că nu are bani să-și premieze campionii”, susține Predescu, într-o analiză publicată pe LinkedIn.
Poziția sa trebuie privită și prin prisma faptului că vine din interiorul industriei direct afectate de noile reglementări. Cifrele prezentate reprezintă estimări ale industriei și nu un calcul oficial publicat de autorități.
„Guvernul a omorât vaca care dădea lapte”
Petre Predescu susține că, în perioada februarie–iunie 2026, statul ar fi pierdut peste 320 de milioane de euro din taxele aferente aparatelor de joc care nu au mai putut fi autorizate.
Potrivit acestuia, sute de localități au interzis jocurile de noroc, în timp ce alte consilii locale nu au adoptat nicio hotărâre. În lipsa unei decizii locale, operatorii afirmă că nu și-au putut reînnoi autorizațiile pentru aparatele de joc.
„Operatorii land-based licențiați s-au trezit într-un vid juridic complet”, afirmă Predescu.
Executivul folosește o formulare cu puternic impact pentru a descrie situația:
„Practic, Guvernul Bolojan a omorât vaca care dădea lapte. Acum, ANS vrea să vină la muls. Problema este că vaca nu mai există.”
Ce a schimbat, de fapt, OUG 7/2026
OUG 7/2026, adoptată în februarie, a transferat către consiliile locale o parte importantă a puterii de decizie asupra jocurilor de noroc.
Autoritățile locale pot hotărî dacă permit asemenea activități pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, pot stabili zonele în care acestea se pot desfășura și pot impune o taxă locală anuală. Autorizația națională emisă de ONJN nu mai este, în aceste condiții, suficientă pentru funcționare.
Ordonanța conține totuși o prevedere tranzitorie: în cazul operatorilor care aveau autorizații ONJN valabile la momentul intrării sale în vigoare, noile condiții locale devin aplicabile la expirarea autorizațiilor existente.
Problema reclamată de industrie nu este, așadar, absența totală a unei tranziții, ci blocajul apărut la reînnoirea autorizațiilor în localitățile în care consiliile nu au adoptat încă o decizie clară.
De unde vine suma de 320 de milioane de euro
Petre Predescu prezintă cele 320 de milioane de euro drept pierderi produse bugetului între februarie și iunie 2026. Până în acest moment, suma nu apare însă confirmată într-o execuție bugetară distinctă a Ministerului Finanțelor și nici într-un raport public al ONJN.
Cifra se înscrie într-o serie de estimări realizate de organizațiile industriei. Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România a susținut, într-o analiză proprie, că interzicerea la nivel național a jocurilor tradiționale ar putea produce pierderi bugetare de peste 700 de milioane de euro anual și ar pune în pericol aproximativ 30.000 de locuri de muncă. Și aceste valori reprezintă însă estimări ale industriei, nu pierderi constatate oficial.
Pentru a putea fi tratată drept pierdere bugetară certă, suma de 320 de milioane de euro ar trebui comparată cu încasările efective din taxe, numărul aparatelor rămase neautorizate și termenele la care au expirat autorizațiile existente.
Restanțele către sportivi sunt confirmate oficial
În ceea ce privește premiile sportivilor, problema este reală și a fost recunoscută chiar de Agenția Națională pentru Sport.
În februarie 2026, președintele ANS, Bogdan Matei, declara că restanțele acumulate în ultimii ani depășeau 100 de milioane de lei. O centralizare ulterioară indica o valoare de aproximativ 120 de milioane de lei, aferentă sportivilor, antrenorilor și membrilor colectivelor tehnice din 44 de federații.
Plățile restante privesc performanțe obținute la campionate mondiale și europene și provin din mai multe exerciții financiare. ANS a explicat că premiile sunt prevăzute de cadrul legal, dar nu pot fi achitate în lipsa creditelor bugetare aprobate. Instituția nu oferea nici un termen precis pentru stingerea tuturor restanțelor.
Cifra de aproximativ 200 de milioane de lei invocată acum de Petre Predescu nu este susținută, deocamdată, de o nouă centralizare publică a ANS.
Există și o precizare importantă: premierile pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 au fost achitate integral. Restanțele recunoscute oficial vizează campionatele mondiale și europene, după cum a explicat conducerea ANS.
ANS vrea o parte din taxele plătite de operatori
În acest context, în spațiul public a apărut propunerea ca Agenția Națională pentru Sport să primească 1% din taxele colectate de stat de la operatorii de jocuri de noroc.
Nu este vorba, în acest moment, despre o măsură adoptată, ci despre o soluție de finanțare aflată în discuție.
Legislația actuală prevede deja direcționarea unei cote de 1% către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și a unei cote de 0,2% către Comitetul Național Paralimpic. Industria contribuie și la alte fonduri publice, inclusiv în domeniul cultural.
Petre Predescu consideră contradictoriu faptul că statul limitează funcționarea operatorilor tradiționali, dar caută în continuare să finanțeze sportul din taxele achitate de aceeași piață.
Loteria Română, prinsă în aceeași dispută
Executivul critică și intenția Guvernului de a include Loteria Română printre companiile de stat care ar putea fi listate parțial la bursă.
Guvernul a analizat vânzarea unor pachete minoritare la mai multe companii profitabile, statul urmând să păstreze controlul. Loteria Română a fost menționată printre societățile eligibile, însă nu există încă o decizie finală de listare.
Predescu susține că modificările aduse pieței jocurilor de noroc au redus profitabilitatea Loteriei și ar putea diminua valoarea companiei înaintea unei eventuale listări. Afirmația potrivit căreia OUG 7/2026 ar fi înjumătățit profitul Loteriei nu este însă însoțită de rezultate financiare oficiale care să izoleze impactul ordonanței de ceilalți factori economici.
