Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a publicat o replică dură pe Facebook la adresa Consiliului Superior al Magistraturii, susținând că instituția „induce în eroare opinia publică” în disputa privind jalonul PNRR referitor la pensii. Intervenția vine la câteva zile după ce CSM a contrazis public teza premierului Ilie Bolojan despre „rezolvarea pensiilor magistraților”, clarificând că blocajul ține de impozitarea pensiilor ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale. Pîslaru cataloghează poziția CSM drept „gravă și falsă”.
„Declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023, este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană”, afirmă Pîslaru. El susține că din perspectiva Bruxelles-ului „jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației”.
Ministrul invocă discuții directe cu coordonatoarea implementării PNRR: „Am discutat personal cu doamna Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, și am primit confirmarea că, în momentul în care guvernul finalizează modificările asumate, jalonul va fi considerat îndeplinit.” El avertizează că „afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate.”
Replica lui Pîslaru, pivotul momentului
Pîslaru respinge ideea unei confruntări cu magistrații și reîncadrează tema în registrul sustenabilității: „Nu este vorba despre o «vânătoare de magistrați». Este vorba despre un sistem de pensii nesustenabil, care trebuie reformat pentru ca România să-și poată ține promisiunile față de propriii cetățeni și față de partenerii europeni.” În același mesaj, ministrul susține că Executivul urmărește deblocarea sumelor: „Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru, responsabilitate și respect pentru principiul separației puterilor în stat, astfel încât, la termenul limită din 28 noiembrie, România să poată debloca cele 231 de milioane de euro suspendate în prezent.”
El își încheie postarea cu o pledoarie pentru „corectitudine, echitate și sustenabilitate — valori pe care orice stat european modern trebuie să le apere”, mesaj care, în plan politic, încearcă să reancoreze disputa într-o narațiune de reformă. Dincolo de tonul apăsat, intervenția ministrului capătă o semnificație suplimentară: ea marchează apărarea publică a tezei inițiale lansate de premierul Bolojan, contestată explicit de CSM.
Noua poziționare a Guvernului, transmisă prin vocea lui Pîslaru, vine pe fondul clarificărilor repetate ale CSM, care separă ferm arhitectura pensionării magistraților de componenta fiscală a jalonului. În această cheie, replica ministrului funcționează mai ales ca încercare de a păstra presiunea pe ideea că „jalonul nu e îndeplinit”, fără a opera distincțiile tehnice invocate de Consiliu.
Contextul: ce a spus CSM și unde e blocajul
În comunicatul difuzat zilele trecute, CSM a arătat că, prin Legea nr. 282/2023, regimul pensionării magistraților a fost modificat substanțial, iar aceste elemente au stat la baza unei evaluări preliminare pozitive a Comisiei Europene din 15 octombrie 2024 asupra obiectivului 215. Consiliul a precizat că aceeași lege a introdus impozitarea progresivă a pensiilor, indiferent de categorie, dar că această componentă fiscală a fost ulterior declarată neconstituțională prin Decizia CCR nr. 724/2024.
Consecința juridică, subliniată de CSM, a fost că Bruxelles-ul nu mai consideră îndeplinită partea de impozitare din jalonul 215, înțelegând că prevederile legale privind taxarea majorată nu pot fi puse în aplicare. Consiliul a accentuat, însă, că restul arhitecturii de pensionare – condiții, calcul, etapizare – „nu au constituit obiectul vreunei critici” și „rămân consolidate”.
Din această separare rezultă și linia de fractură a dezbaterii. CSM susține că guvernul trebuie să identifice o soluție fiscală compatibilă cu decizia Curții Constituționale, fără a demonta regulile de pensionare apreciate anterior. Guvernul, prin Pîslaru, prezintă ansamblul ca neîndeplinit până la adoptarea unor noi modificări, lăsând în plan secund diferența dintre componenta juridică validată și cea fiscală invalidată.
Bolojan, prins între narațiune și realitatea juridică
Din punct de vedere politic, episodul îl plasează pe premierul Ilie Bolojan în poziția de a susține, prin intermediul ministrului de resort, o interpretare pe care CSM o contrazice cu argumente de drept. Șeful Executivului a afirmat că „rezolvarea pensiilor magistraților” condiționează accesul la fonduri, însă Consiliul a arătat că problema vizează strict impozitarea pensiilor după intervenția CCR, nu regulile de pensionare.
Trimiterea în prim-plan a lui Dragoș Pîslaru – cu o replică care califică poziția CSM drept „periculoasă” pentru credibilitatea României – conturează strategia Guvernului de a reasambla disputa într-un cadru politic de „reformă versus status quo”. În contrapunct, CSM a invitat la „respectarea adevărului juridic și instituțional” și a avertizat împotriva presiunilor politice asupra instanței constituționale.
Comentează