Guvernul Dăncilă, atacat dur în plin scandal pe OUG anunțată de Toader: 'Este fără precedent. Colegii de la Bruxelles mă întreabă cu îngrijorare'

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a declarat, marți, faptul că oficialii de la Bruxelles îl ”întreabă cu îngrijoarare” dacă Guvernul României va fi capabil să exercite președinția la Consiliul UE, deoarece ”au observat scopul executivului de slăbire a justiției în favoarea corupților”.

”Este fără precedent în istoria Consiliului UE ca președinția să fie deținută de un guvern care are ca unică prioritate slăbirea justiției și eliberarea corupților de răspunderea legii. De aceea toți colegii de la Bruxelles mă întreabă cu îngrijorare dacă acest Guvern este capabil să conducă Consiliul timp de 6 luni, în loc să mă întrebe despre prioritățile președinției noastre”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan într-o postare pe Facebook.

Siegfried Mureșan acuză coaliția PSD-ALDE de modificarea legislației ”pentru a scuti corupții de pedeapsă”, iar pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, de pregătirea unei ordonanțe prin care se poate contesta ”sentința infractorului Liviu Dragnea.”

”În plină Președinție română a Consiliului Uniunii Europene, prioritatea Guvernului PSD - ALDE rămâne aceeași: modificarea legii astfel încât corupții să rămână nepedepsiți. Ministrul Toader a pregătit o ordonanță prin care se pot contesta sentințele definitive ale corupților, inclusiv sentința infractorului Liviu Dragnea”, a mai afirmat Siegfried Mureșan.

CUTREMUR marca DNA - Şeful CFR SA, Ion Gavrilă, cercetat de procurori

Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat duminică faptul că ministerul a pregătit o ordonanță de urgență pentru repunerea în termen a celor condamnați de complete nelegal constituite. În privința acestei OUG, Toader a subliniat că pot fi rejudecate atât condamnările, cât și achitările.

Pe 2 octombrie 2018, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

După dezbateri, Curtea Constituţională a României a decis că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţionnală între Parlament şi ÎCCJ.

„A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013”, se arată în decizia CCR.