În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă un articol din Adevărul care dezvăluie mecanismul prin care românii obișnuiți vor fi obligați să plătească, în baza unei noi propuneri legislative, impozite mai mari, asta în timp ce proprietarii de maşini de teren, SUV-uri de lux şi limuzine cu motoare mari vor beneficia de impozite reduse cu până la 90%.
Adevărul:
Un grup format din zeci de deputaţi poziţionaţi pe întreg eşichierul politic încearcă să modifice legea privind Codul Fiscal astfel încât impozitele datorate statului de proprietarii de maşini de teren, SUV-uri de lux şi limuzine cu motoare mari să se reducă cu până la 90 la sută. Reversul medaliei: impozitele datorate de românii care au maşini cu motoare până în 1.600 de centimetri cubi cresc cu aproximativ 50 la sută.
Concret, este vorba de propunerea legislativă privind modificarea alin. (2) al art.470 din Legea nr.227/2015. Iniţiatorii, un grup de 60 de deputaţi printre care şi Robert Turcescu şi preşedintele USR Dan Barna , îşi motivează propunerea de modificare legislativă susţinând că scăderea nivelului impozitării maşinilor îi va convinge pe români să nu mai apeleze la soluţia înmatriculării maşinilor în Bulgaria unde taxele sunt sensibil mai mici. În plus, susţin iniţiatorii, aprobarea modificărilor ar fi benefică şi din punctul de vedere al asigurărilor auto, întrucât procesul de recuperare a daunelor e mult mai dificil când sunt implicate autoturisme care nu sunt înmatriculate în România şi se fac decontări prin sistemul „Carte Verde”.
Schema prin care creşte taxa pentru maşini obişnuite
Practic, propunerea legislativă schimbă şi modul de calcul al impozitului. Acum, la calcularea impozitului se înmulţeşte numărul grupelor de câte 200 de centimetri cubi (plus o eventuală fracţiune din aceasta) cu valoarea corespunzătoare clasei de capacitate cilindrică. De exemplu, la un motor de 1.600 de centimetri avem opt grupe de 200 de centimetri cubi care se înmulţesc cu 8 (valoarea prevăzută de lege pentru aceste motoare). Impozitul datorat de contribuabil este de 64 de lei. Dacă proiectul de lege va fi aprobat, impozitul se va calcula prin înmulţirea numărului de centrimetri cubi ai autovehiculului cu o valoare specifică fiecărei limite a capacităţii cilindrice. La acelaşi motor de 1.600 de centimetri cubi, se va înmulţi 1.600 cu valoarea de 0,06. Noul impozit va fi de 96 de lei. Cu fix 50 la sută mai mare decât în prezent. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
„Ţara a fost învăţată să vă iubească. De acum o s-o învăţăm să ne iubească pe noi“, i s-ar fi spus Regelui Mihai cu 70 de ani în urmă, în dimineaţa zilei de 30 decembrie 1947, când I s-a cerut să abdice.
Ştiau cei care preluaseră conducerea României prin forţă că mijloacele de comunicare în masă de atunci erau deja sau urmau să fie sub controlul lor.
Jocurile erau făcute. Această frază ascunde în sine impunerea unui regim care va fi desfiinţat 42 de ani mai târziu, dar şi sămânţa din care va creşte contestarea acestuia: nevoia oricărui regim, oricât de puternic, de a stăpâni ideile care ajung la oameni.
„O s-o învăţăm“, spuneau ei.
„O să vă învăţăm să nu mai puneţi atâtea întrebări despre oportunitatea schimbărilor legislative“, spun cei de azi.
„O să vă învăţăm să nu ne mai întrebaţi ce facem cu 2 miliarde de euro pe an bani pe care îi cheltuim pentru drumuri“. „O să vă învăţăm să nu mai întrebaţi ce se întâmplă cu 7 miliarde de euro bani pentru Sănătate“.
„O să vă învăţăm“. „O să vă învăţăm“.
Şi vin şi ne învaţă în continuare că este normal ca băieţii foştilor miniştri din guvernele de dinainte de ’89, ai secretarilor de partid sau chiar înşişi foştii şefi de UTC să fie astăzi cei mai aprigi capitalişti după ce au preluat pe nimic active care valorează sute de milioane sau miliarde de euro.
Cel mai periculos este ca oamenii să nu creadă în forţa opiniei lor.
În jocul democratic se cere ca fiecare să-şi manifeste opinia. Cel mai dureros este când oameni tineri, în loc să-i ia la întrebări pe cei care au deturnat zeci de milioane de euro, îi întreabă ce păreri au despre nu ştiu ce reforme.
Într-o ţară în care litrul de lapte la Mega Image este CINCI LEI, mai scump ca la New York, Paris sau Berlin, şi unde salariile sunt de cinci ori mai mici, orice conferinţă de presă a ministrului agriculturii, a premierului sau a preşedintelui Consiliului Concurenţei ar trebui să fie bombardată de întrebările tinerelor jurnaliste: de ce? Cum să nu fie natalitatea la minim istoric după 1990 dacă tinerii nu au încredere? (Mai multe detalii AICI)
RFI:
“Make our planet great again”. Cu acest slogan, sau cuvînt de ordine, se deschide marţi 12 decembrie, la Paris, o conferinţă internaţională pe tema schimbărilor climaterice. Implicit, deviza aleasă de preşedintele Emmanuel Macron pentru acest “summit” este o aluzie la Donald Trump, al cărui slogan în cursul campaniei sale electorale a fost “Make America great again”. Liderul de la Casa albă este marele absent de la conferinţa convocată la Paris, dar i se reaminteşte că America nu va putea fi niciodată “great again” dacă pe restul planetei se va produce un dezastru ecologic.
In jur de 40 de şefi de stat şi de guvern, precum şi numeroşi alţi invitaţi din toate domeniile de activitate participă la acest "one planet summit” dorit de Emmanuel Macron pentru a menţine aprinsă flama mobilizării ecologice. O reuniune care consacră Franţa, dar şi Europa, ca lideri ai mobilizării internaţionale pentru frînarea unui fenomen de o gravitate extremă: încălzirea atmosferei datorită activităţilor industriale şi comerciale ale omului.
Cum entuziasmul a mai scăzut între timp după semnarea acordurilor de la Paris, cu doi ani în urmă, în privinţa căutării unor soluţii concrete, Franţa a organizat acest “summit de etapă” pentru a relansa reflecţia ecologică şi iniţiativele în materie. Marea întrebare care se pune este: ce putem face în prezent pentru prezervarea planetei, şi la ce nivel. Iar răspunsul ar suna cam acesta: toată lumea poate să-şi aducă o mare contribuţie, şi chiar micile contribuţii, acumulate, pot deveni importane. Iniţiative importante pot fi luate la nivel de stat, dar şi de regiuni şi de oraşe.
In Statele Unite, unde mobilizarea la nivelul Casei Albe este nesemnificativă, sunt de admirat iniţiativele la nivel de oraşe şi de comunităţi. Sigur, statele puternic industrializate ar trebui să dea tonul, dar şi cele în curs de dezvoltare îşi pot deja adapta modelul la alte criterii.
Pot contribui la diminuarea poluării şi intreprinderile, fie de stat fie particulare, fie ele mari sau mici. In Franţa 90 de mari intreprinderi dau tonul şi anunţă investiţii de 300 de miliarde de euro pînă în 2020 în tranziţia energetică. (Mai multe detalii AICI)
Agerpres:
"Directiva semnată azi va reorienta programul spațial al Statelor Unite pe explorarea umană și descoperire. Marchează primul pas în direcția revenirii astronauților americani pe Lună, pentru prima dată din 1972", a spus Trump, într-o ceremonie la Casa Albă, cu referire la ultimul voiaj lunar al misiunii Apollo 17.
Liderul american a subliniat că de această dată misiunea pe Lună nu va urmări doar arborarea steagului și lăsarea unor urme pe sol, ci, de asemenea, stabilirea "unei baze pentru o eventuală călătorie spre Marte".
"Vom stabili o bază pentru o misiune ulterioară spre Marte și, poate, într-o zi, spre alte lumi dincolo de aceasta", a declarat Donald Trump, citat de AFP, semnând directiva ce solicită NASA să-și accentueze eforturile privind misiunile cu echipaj uman spre spațiul îndepărtat.
Salutând prezența lui Harrison Schmitt, ultimul om care a pășit pe solul lunar în urmă cu exact 45 de ani, Trump a promis: "Astăzi, ne angajăm ca el să nu fie ultimul".
Dar Trump a rămas evaziv asupra finanțării și calendarului unei astfel de inițiative, remarcă AFP. Iar experții sunt unanimi: atingerea Planetei Roșii, care se află la o distanță medie de 225 milioane de kilometri de Pământ, va necesita o adevărată performanță tehnică și un buget imens.
"Avem vise mărețe", a adăugat liderul de la Casa Albă, promițând că SUA vor rămâne liderul explorării spațiale. (Mai multe detalii AICI)
Comentează