Agenţia britanică pentru Siguranţă Maritimă (UKMTO) a declarat luni că a primit mai multe rapoarte în legătură cu o creştere a interferenţelor electronice în apele Golfului şi ale Strâmtorii Ormuz, odată cu cu tensiunile intensificate dintre Israel şi Iran, Israelul continuând să lovească ţinte din Iran, iar Teheranul lansând atacuri cu rachete asupra teritoriului israelian, relatează Reuters, conform News.ro.
- Context: Strâmtoarea Ormuz, un culoar maritim îngust situat între Iran şi Oman, este vitală pentru economia globală, prin ea tranzitând aproximativ 25% din livrările mondiale de petrol şi o treime din producţia de gaze naturale lichefiate (LNG). Totodată, ruta este esenţială pentru transportul de containere din şi către hub-ul regional Jebel Ali din Dubai.
Aceste interferenţe au un impact semnificativ asupra raportării poziţiei navelor prin intermediul sistemelor automate.
De aceea, UKMTO recomandă navelor să tranziteze cu precauţie şi să raporteze incidentele de interferenţă electronică.
Esmail Kosari, deputat şi general militar iranian, a declarat că Iranul analizează posibilitatea de a închide Strâmtoarea Ormuz, punctul de ieşire al petrolului expediat din Golf.
Riscul major: Strâmtoarea Ormuz
Principala temere a pieţei rămâne eventualitatea blocării Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează circa 20% din livrările globale de petrol.
Deşi majoritatea analiştilor consideră improbabilă o închidere prelungită, consecinţele ar fi dramatice.
„Ar fi extrem de dificil pentru Iran să blocheze strâmtoarea pe termen lung, având în vedere prezenţa Flotei a 5-a americane în Bahrain,” a explicat Helima Croft, şef strategie materii prime la RBC Capital şi fost analist CIA.
Efecte
Compania Frontline, cel mai mare operator de petroliere listat la bursă la nivel mondial, a decis să refuze semnarea de noi contracte de transport în Golful Persic, prin Strâmtoarea Ormuz, în contextul amplificării tensiunilor dintre Israel şi Iran. Decizia marchează unul dintre primele semnale concrete de perturbare a fluxurilor maritime globale, în urma escaladării conflictului declanşat vineri.
„Nu mai acceptăm contracte pentru a intra în Golf. Asta nu se întâmplă acum”, a declarat CEO-ul Frontline, Lars Barstad, într-un interviu. El a precizat că, deşi compania are deja mai multe nave aflate în regiune, acestea vor părăsi Golful Persic sub escortă militară internaţională şi cu măsuri sporite de securitate.
„Comerţul va deveni mai ineficient, iar securitatea are un cost”, a subliniat Barstad.
Experţii în securitate maritimă confirmă că numeroşi armatori evită momentan zona, pe fondul vulnerabilităţilor ridicate. În eventualitatea unor represalii, Iranul ar putea perturba sever traficul naval prin Strâmtoarea Ormuz, iar sprijinul acordat rebelilor Houthi din Yemen amplifică riscurile şi în Marea Roşie.
În aprilie 2024, Gărzile Revoluţionare ale Iranului au capturat vasul MSC Aries în apropierea Strâmtorii Ormuz, forţând echipajul să conducă nava în apele iraniene. Vasul era deţinut de Gortal Shipping, companie afiliată grupului Zodiac Maritime, controlat de familia israeliană Ofer.
Atacurile rebelilor Houthi, intensificate din 2023, au determinat deja numeroase companii de transport să ocolească ruta tradiţională Asia-Europa via Canalul Suez, preferând traseul mai lung prin Capul Bunei Speranţe. În paralel, brokerii de asigurări au raportat vineri o creştere de 20% a tarifelor de asigurare pentru transporturile maritime din Marea Roşie, pe fondul riscurilor accentuate de atacuri cu drone, rachete şi acte de piraterie.
Peter Sand, analist-şef la compania Xeneta, avertizează că intensificarea conflictului reduce probabilitatea ca navele container să revină în viitorul apropiat la ruta tradiţională prin Marea Roşie. El estimează „perturbări inevitabile şi blocaje în porturi” dacă traficul se va reorienta de la hub-ul Jebel Ali către porturi mai puţin dotate din afara Golfului.
Sand nu exclude nici posibilitatea ca Iranul să impună o „închidere de facto” a Strâmtorii Ormuz. Totuşi, Barstad consideră improbabilă o blocadă totală, în condiţiile în care Teheranul depinde de veniturile din exporturile de petrol: „Nu au interesul să-şi afecteze propria sursă de bani”, a explicat el.
Pe de altă parte, producţia de petrol a Iranului ar putea fi afectată ca urmare a atacului, ceea ce ar forţa marii importatori, precum China, să caute alternative de aprovizionare, în beneficiul operatorilor tradiţionali de petroliere precum Frontline.
În timp ce Iranul îşi expediază o parte din ţiţei printr-o „flotă fantomă” de nave care ocolesc reglementările internaţionale, importatorii ar putea fi obligaţi să recurgă la transportatori conformi, ceea ce ar favoriza companii precum Frontline.
Pe fondul evoluţiilor recente, acţiunile Frontline au crescut cu 7,5% vineri la New York.
Comentează