Transportatorii care aduc marfă prin Portul Constanța au viață ușoară. Cel puțin atunci când vine vorba de echipamente audio sau de internet. Un raport arată că ANCOM, instituția care reglementează piața comunicațiilor și care este condusă de fostul pesedist Valeriu Zgonea, tratează cu maximă lejeritate intrările prin Portul Constanța, asta deși pe aici vin cele mai multe echipamente electronice, care pot fi falsificate sau chiar folosite de infractori.
În 5,5 ani ANCOM a făcut numai 14 controale în Portul Constanța, asta deși volumul de marfă care vine pe aici e imens.
"Probabilitatea ca un container să fie controlat la Constanța este de 0,0004%, iar deficiențele instituției au expus piața unică europeană la produse electronice neconforme și periculoase, cu costuri estimate între 120 și 150 milioane euro. Raportul atrage atenția că resursele au fost direcționate către detașări SRI în București, neglijând controlul efectiv la granița de est", scrie Puterea.ro
La Timișoara se rupe norma la controale. S-au făcut de peste 30 de ori mai multe în același număr de ani
Datele privind distribuția controalelor evidențiază un dezechilibru major între punctele teritoriale. Constanța, aflată în aria de competență a Regionalei București, a înregistrat doar 14 notificări, reprezentând 1,7% din total. Prin contrast, Timișoara concentrează 508 notificări, adică 50,4% din întreaga activitate de control, iar Bucureștiul însumează 280 notificări, respectiv 27,5%. Raportul dintre Timișoara și Constanța este de aproximativ 1 la 30, ceea ce indică faptul că în Constanța se realizează de treizeci de ori mai puține controale, mai relatează sursa citată.
Miza presiunilor pentru blocarea controalelor
Conform unor informații pe surse obținute exclusiv de știiripesurse,, de-a lungul timpului au fost foarte multe presiuni externe asupra ANCOM și a Vămilor ca să se evite aceste controale. Miza e una financiară.
Concret, atunci când în port ajunge un transport de echipamente electronice sau de internet, ANCOM și Vama sunt notificate ca să facă verificări. Cei de la ANCOM verifică nu numai trasabilitatea documentelor, compania care aduce transporturile, și datele legate de produse, specificațiile tehnice, ci și produsele în sine, pentru a vedea dacă acestea corespund cu ceea ce este scris în acte. De extrem de multe ori însă, în acte este înscris un tip de echipament, dar în țară se introduc fie falsuri care au o altă frecvență și care pot altera produsele orginale la care sunt montate, fie dispozitive de blocare a semnalelor, precum sunt jammerele, folosite de infractori.
Jaful de la Poșta Timișoara, făcut cu jammere
Conform unor informații pe surse, inclusiv jaful de la Poșta Timișoara, de unde au fost furate 10 milioane de lei a fost dat cu ajutorul unor jammere care au blocat semnalele de alertă în caz de jaf. Marele noroc al poștei a fost vigilența agenților de la IPJ Timiș care efectiv i-au prins pe hoți în trafic, după o presimțire! Acolo, ANCOM a fost și ea chemată să facă verificări.
Interesele financiare sunt imense
Practic, în absența unor controale care să certifice că marfa înscrisă pe documente corespunde cu cea transportată, piața se umple de produse fake. Cele mai simple exemple sunt încărcătoarele de telefoane, care dacă nu sunt calibrate la frecvența recomandată de producător deteriorează aparatele pentru care sunt folosite. Mai mult, miza e una economică, fiindcă multe din produsele fake sunt vândute ca originale, iar păgubiții ajung să nu aibă idee de ce au mai apoi prejudicii.
Comentează