Toată problema e în zona medicală, transmite chestorul general de Poliţie, Bogdan Despescu, secretar de stat pentru ordine şi siguranţă publică, atunci când vorbește despre rezultatele drug test.
„În toamna anului trecut cetățenii și presa au solicitat mai multe măsuri: creșterea capacității de testare în zona rutieră. Am ajuns la 800 de aparate drug test. A doua solicitre: să nu mai avem cazuri de tipul celui de la 2 Mai, în sensul că polițistul să-l testeze pe șofer. Și trei: era nevoie de un cadru legislativ. Am venit cu această propunre. Am venit prin acest articol să scoatem procedura, prin retragerea permisului. Reprezentanții INML și Ministerul Sănătății ne-au asigurat că această pricedură durează în laborator între 2 și 7 zile”, a explicat Bogdan Despescu, la postul Digi24.
Bogdan Despescu a arătat că problema nu e la polițiștii rutier din teren, ci la cei care examinează probele aduse de polițistul rutier.
„Una dintre soluții ar fi ca anumite probe dintr-o parte a țării să fie procesate în altă parte a țării, în funcție de volum.
Toată problema e în zona medicală, medico legală. Polițistul și la Vaslui și la Timișoara lucrează cu un singur aparat. În Vaslui avem 10 șoferi testați pozitiv, la fel și la Timișoara. Analiza se realizează în centre diferite, acolo e diferneța, nu la noi.
Am schimbat apratele între județe, iar rezultatele sunt la fel”, a spus Despescu.
Poliţia Română: „Nu toţi şoferii sunt testaţi, ci doar cei care au istoric de consum de susbstanţe interzise sau alcool, dacă au un ”comportament nefiresc” sau dacă se găsesc în vehicul sticle sau substanţe suspecte
Poliţia Română transmite, sâmbătă, noi precizări despre OUG 84/ 2024 şi anunţă că nu toţi şoferii sunt testaţi, riscând astfel retragerea permisului, ci doar cei care au istoric de consum de susbstanţe interzise sau alcool, dacă au un ”comportament nefiresc” sau dacă se găsesc în vehicul sticle sau substanţe suspecte. De asemenea, pentru a se reduce timpul de aşteptare, Poliţia anunţă că laboratoare proprii, autorizate, vor avea posibilitatea de a realiza teste de sânge, relatează News.ro.
Poliţia Română a transmis, sâmbătă, noi precizări despre O.U.G nr. 84/2024.
”Anterior definitivării textului şi adoptării actului normativ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere, acesta a fost postat în transparenţă decizională şi, ulterior, supus dezbaterii publice, tocmai pentru a se cunoaşte clar intenţia de reglementare în domeniul circulaţiei pe drumurile publice. De altfel, în urma parcurgerii acestor etape, au fost luate în considerare propuneri sau observaţii cu privire la prevederile proiectului de act normativ”, afirmă oficialii Poliţiei Române.
Aceştia explică faptul că retragerea permisului de conducere exista deja în legislaţia rutieră anterioară emiterii OG 84, având un caracter administrativ, neavând un rol punitiv, ci preventiv, fiind dispusă în scris, atunci când, spre exemplu, titularul unui permis de conducere este declarat inapt medical pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice ori acesta nu respectă obligaţia legală de a se prezenta la examinarea medicală, necesară certificării aptitudinilor de a conduce un autovehicul pe drumurile publice. ”Prin actul normativ amintit, respectiv OG 84, s-a extins cadrul de aplicare a acestei măsuri administrative (retragere permis) şi în situaţiile în care conducătorul unui autovehicul, titular de permis de conducere, refuză să respecte obligaţia legală de a se supune testării, în vederea stabilirii consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat, la solicitarea poliţistului rutier, deşi este identificat în trafic având:
a) sancţiuni contravenţionale aplicate, în mod repetat, în ultimii 3 ani, pentru săvârşirea contravenţiei de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice;
b) a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni privind conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a unor substanţe psihoactive, a consumat alcool sau alte substanţe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulaţie, a refuzat sau s-a sustras de la prelevarea de probe biologice, a săvârşit infracţiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri;
c) în vehicul recipiente ce pot conţine băuturi alcoolice şi care prezintă urme de consum sau substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive;
d) un comportament nefiresc, care poate fi generat de consumul de băuturi alcoolice sau substanţe psihoactive”, mai arată IGPR.
Potrivit instituţiei, ”nu toţi şoferii sunt testaţi, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public, ci doar cei care se regăsesc într-una dintre situaţiile de mai sus”.
Potrivit IGPR, ”retragerea permisului de conducere în cazul acestui refuz încetează, iar şoferul primeşte permisul înapoi, dacă rezultatul analizei probelor biologice atestă lipsa în organism a alcoolului sau a substanţelor psihoactive”. ”Mai mult, această măsură a retragerii permisului de conducere nu presupune întocmirea unui dosar penal. Măsura administrativă de retragere a permisului de conducere poate fi contestată, conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, instanţa competentă având posibilitatea suspendării executării actului administrativ/anulării actului administrativ. Prin instituţiile juridice prevăzute, legislaţia rutieră are drept scop protejarea unor valori fundamentale, precum viaţa, integritatea corporală şi sănătatea tuturor persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, care trebuie să primeze în faţa unei singure persoane care pune în pericol pe ceilalţi”, se mai arată n comunicatul Poliţiei.
Potrivit instituţiei, în urma noilor modificări legislative în domeniul rutier, ”conducătorii auto care refuză testarea cu aparatele din dotare, fie drugtest, fie etilotest, sunt conduşi la unităţi medicale specializate, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii prezenţei, existenţei sau inexistenţei substanţelor interzise sau alcoolului în sânge, iar, faţă de aceştia este luată măsura administrativă de retragere a permisului de conducere, până la sosirea rezultatului probelor”. ”Anterior acestor modificări, în situaţia sus-menţionată, pe vechea legislaţie, în unele cazuri, se întocmea un dosar penal in rem, iar conducătorul auto trebuia să aştepte soluţionarea dosarului penal”, a mai transmis instituţia.
Poliţia face precizări şi cu privire la aparatele drugtest folosite.
”Acestea sunt Drager 5000, importate din Germania, cele mai noi de pe piaţă, de ultimă generaţie şi folosite în toate ţările europene, precum şi în Statele Unite ale Americii. Este necesar ca cetăţenii să se informeze cu privire la medicamentele pe care le consumă şi să citească atent prospectul ori să se consulte cu un medic, deoarece unele medicamente sunt contraindicate pentru condusul autovehicolelor. Aşadar, persoanele în cauză se pot pune în pericol, atât pe ei, cât şi pe ceilalţi participanţi la trafic, având în vedere faptul că efectul unor medicamente poate reduce capacitatea şi timpii de reacţie, iar aparatele Drugtest detectează inclusiv substanţe din compoziţia acestor medicamente”, mai arată Poliţia Română.
Potrivit instituţiei, testarea reprezintă doar un indiciu în ceea ce priveşte posibilitatea ca acel şofer să fi consumat substanţe interzise. Tocmai de aceea sunt recoltate probe biologice, la o unitate medicală, iar rezultatul acestora reprezintă probă în ceea ce priveşte existenţa sau inexistenţa substanţelor interzise. ”Măsurile sunt diferite de la o ţară la alta, însă toate statele au o preocupare şi sunt foarte atente la aceste abateri care sunt considerate grave, în orice stat, şi anume conducerea sub influenţa alcoolului sau a substanţelor interzise. În acest moment, analizarea probelor biologice nu este atributul Poliţiei Române, ci al serviciilor de medicină legală”, mai transmis instituţia citată. ”Durata analizării probelor biologice a fost luată însă în considerare, la momentul modificărilor legislative, iar, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, în urma unei analize efectuate la nivelul Direcţiei Rutiere, a fost introdusă posibilitatea legală ca Poliţia Română să organizeze şi să deţină laboratoare proprii, pentru a analiza aceste probe şi pentru a emite cât mai repede un rezultat.
Primul astfel de laborator va fi operaţionalizat la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul Poliţiei Române, iar cel de-al doilea, la nivelul judeţului Cluj. De asemenea, în continuare, vor fi operaţionalizate astfel de laboratoare în toată ţara, la acest moment, documentaţia pentru laboratorul din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică – I.G.P.R. fiind deja pregătită”, mai arată Poliţia Română.
Totodată, la data de 4 iulie 2024, de la nivelul Poliţiei Române a fost transmisă o informare oficială către Institutul Naţional de Medicină Legală, pentru a evalua modalitatea de analiză a probelor şi emiterea cu întârziere a rezultatelor, deoarece o persoană care depinde de permisul de conducere este nevoită să aştepte o perioadă îndelungată, acest aspect nefiind în competenţa Poliţiei Române.
”Aşadar, Poliţia Română a luat în calcul aşteptarea îndelungată referitoare la probele biologice, care nu este cauzată de Poliţia Română, iar, pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor, au fost luate în calcul aceste aspecte şi tocmai de aceea vor fi înfiinţate laboratoare, pentru a scurta perioada de aşteptare. Deşi până în prezent, în legislaţia anterioară, nu era atributul Poliţiei Române, acum, în noua legislaţie, există această posibilitate şi cu siguranţă timpul de primire a rezultatelor va fi mult mai rapid. Interesul societăţii primează în faţa interesului oricărui individ. Atât timp cât există indicii cu privire la posibilul consum de substanţe interzise sau alcool la o persoană care este depistată la volan, acel indiciu trebuie verificat, întrucât acel conducător poate fi un potenţial pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic”, a mai transmis sursa citată.
Poliţia Română s-a referit şi la accidentul din 2 Mai.
”Referitor la cazul de anul trecut, intens mediatizat, din Constanţa, Poliţia Română a învăţat ceva după acest eveniment şi de aceea a venit cu acest pachet de măsuri legislative, dar şi administrative. La acest moment, există un trend descendent al numărului de accidente şi de persoane decedate în România, iar aceste prevederi vor contribui cu siguranţă, în continuare, la scăderea numărului de accidente rutiere şi a consecinţelor grave pe care acestea le produc”, arată poliţiştii.
Aceştia se refferă şi la petiţia în care se solicită anularea acestei ordonanţe de urgenţă, întrucât sunt persoane care refuză această testare cu aparatul drugtest sau etilotest.
”Reiterăm că este o obligaţie legală ca cetăţenii să se supună acestor testări şi există, într-adevăr, opţiunea de a nu efectua testarea, dar în acel moment intervin măsurile administrative, şi anume retragerea permisului de conducere, până la primirea rezultatului probelor biologice. Menţionăm faptul că aparatele drugtest nu dau ,,erori”, aşa cum sunt numite în spaţiul public.Sunt anumite infirmări, care provin de la substanţa detectată, în urma consumului unor medicamente, care sunt contraindicate condusului”, se mai arată în comunicat.
Potrivit Poliţiei, 15-20% din totalul testărilor efectuate de Poliţia Română au ieşit negative la Medicină Legală, tocmai prin prisma faptului că acele persoane au consumat unele medicamente, iar aparatele DrugTest, de ultimă generaţie, au capacitatea de a detecta insclusiv substanţe.
”În ceea ce priveşte sancţionarea contravenţională a conducătorului de bicicletă, respectiv trotinetă electrică, atunci când refuză să se supună testării privind consumul de alcool ori substanţe psihoactive, menţionăm că, până la modificarea în discuţie, conducătorul unui astfel de vehicul era încurajat să refuze testarea privind consumul de alcool ori substanţe psihoactive, întrucât legislaţia în vigoare stabilea o sancţiune contravenţională doar în cazul celor care se supuneau testării, fiind confirmat consumul de alcool sau substanţe psihoactive. Obiectivul reglementării este îmbunătăţirea comportamentului în trafic a conducătorilor acestor vehicule”, mai spun oficialii Poliţiei Române.
Potrivit acestora, statistica accidentelor rutiere grave relevă multe pierderi de vieţi în rândul acestor participanţi la trafic.
”Astfel, numai în primele 6 luni ale anului 2024, au fost înregistrate 300 de accidente rutiere, în urma cărora au decedat 55 de conducători de bicicletă şi trotinetă, iar alţii 248 au fost răniţi grav. De asemenea, s-a constatat că un procent considerabil dintre conducătorii de biciclete şi trotinete electrice implicaţi în accidente rutiere se aflau la momentul producerii sub influenţa băuturilor alcoolice. Conducătorii acestor vehicule au posibilitatea de a alege să respecte prevederile legale – acceptare voluntară, cunoscând în prealabil că pot fi sancţionaţi contravenţional dacă adoptă o conduită contrară legii. În situaţia în care aleg, totuşi, să nu respecte obligaţiile legale, prin aplicarea unei sancţiuni ar putea înţelege că societatea nu încurajează o astfel de conduită - respectarea legii fiind aplicată”, au mai transmis reprezentanţii IGPR.
Legiştii nu sunt de acord cu OUG 84/ 2024 şi nu au fost consultaţi
Consiliul superior de medicină legală a transmis, duminică după-amiază, că nu a fost consultat cu privire la prevederile OUG 84 / 2024 şi anunţă că nu este de acord cu multe dintre prevederile actului normativ. Legiştii apreciază că ordonanţa introduce obligaţii pentru personalul medical care nu sunt prevăzute în curricula de pregătire. De asemenea, documentul introduce prevederi neclare cu privire la cine este testat de către poliţişti, ceea ce poate duce la abuzuri. În plus, legiştii afirmă că realizarea de teste în afara sistemului medico-legal duce la rezultate improprii, care vor fi extrem de contestate şi contestabile, întrucât stabileşte un dublu standard. În ceea ce priveşte ideea de a organiza centre de testare în cadrul MAI, legiştii afirmă că ar dura ani de zile, ar necesita investiţii majore şi angajări de personal, dar ar duce şi la imposibilitatea atacării rezultatelor obţinute – având în vedere că aceeaşi instituţie face şi constatatea iniţială şi rezultatul de confirmare.
Consiliul superior de medicină legală a transmis, duminică, un punct de vedere cu privire la OUG 84/ 2024 şi precizează că nu este de acord cu o serie de prevederi ”apte de a duce atingere prestigiului instituţiei medico-legale, al sistemului de probaţiune judiciară dar, şi al unor drepturi fundamentale, constituţionale”.
Referitor la punctul 7 prin care se modifică Art. 22 prin introducerea de opt noi alineate, alin. (8^1)-(8^8), legiştii afirmă:
Alineatul 8^1 impune obligativitatea medicului, indiferent de specialitate, de a constata ”că o persoană, titulară a unui permis de conducere, aflată în evidenţa sau îngrijirea sa, prezintă simptome ce pot afecta capacităţile psihologice necesare pentru a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie, este obligat să emită bilet de trimitere, în care se menţionează simptomele constatate, către o unitate psihologică autorizată de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.”, fapt ce creează o obligaţie, în sarcina personalului medical, care nu este prevăzută în curricula de pregătire profesională a oricărui medic.
Dacă se doreşte introducerea obligativităţii unei evaluări psihologice în vederea obţinerii/redobândirii carnetului auto (ceea din punctul nostru de vedere nu este necesar, având în vedere faptul că fişa de aptitudini auto conţine deja o examinare psihiatrică), acest lucru se poate face fără a implica medicii, indiferent de specialitate.
Precizăm că medicii, din majoritatea specialităţilor medicale, nu au competenţa de a evalua capacităţile psihologice de a conduce autovehicule, acesta putând fi, cel mult, atributul psihologilor, al medicilor psihiatri, care au competenţa de a evalua capacitatea psihică a unei persoane, sau al comisiilor medico-legale psihiatrice, care au atribuţii în stabilirea prezenţei competenţei psihice şi a discernământului.
În opinia noastră, acest punct trebuie eliminat sau modificat în sensul celor de mai sus.
Referitor la punctul 11, prin care se modifică Art. 38, legiştii precizează:
alineatul 1 prevede obligativitatea conducătorilor autovehiculelor de a se supune testării în vederea consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat, la solicitarea poliţistului rutier
alineatul 2 prevede situaţiile în care poliţistul rutier este obligat să solicite conducătorilor autovehiculelor testarea; cu toate acestea, din analiza textului legislativ reiese faptul că poliţistul poate solicita testarea şi în alte situaţii, doar că acestea nu sunt obligatorii. Această posibilitate poate duce la abuzuri, nefiind stabilite explicit situaţiile în care poliţistul poate (fără a fi obligat) să solicite testarea;
Faţă de cele de mai sus, considerăm că se impune precizarea tuturor situaţiilor în care va fi realizată testarea
Referitor la punctul 16, prin care se modifică Art. 88 alin. (2^1), Consiliul medicilor legişti afirmă:
realizarea testărilor de toxicologie în afara sistemului medico-legal, în vederea stabilirii prezenţei substanţelor psihoactive la conducătorii auto este IMPROPRIE probaţiunii judiciare, pe următoarele considerente:
testările toxicologice în afara sistemului medico-legal se pretează la emiterea unor buletine de analiză care sunt în pericol să nu aibă întotdeauna girul obiectivităţii, principiu de bază al activităţii medico-legale, ceea ce deschide poarta echivocului în probaţiunea judiciară;
este mai utilă concentrarea pe creşterea capacităţii de analiză toxicologică în cadrul reţelei medico-legale, astfel încât să nu se deschidă această cutie a Pandorei a probaţiunii judiciare;
în momentul de faţă există mai multe instituţii de medicină legală care pot realiza analize toxicologice în vederea stabilirii prezenţei substanţelor psihoactive la persoana în viaţă, infrastructura necesară (care este în curs de modernizare), personal de specialitate şi mai ales metodologii de lucru care să permită o valoare probatorie în justiţie a acestor analize.
”Menţionăm că analizele toxicologice la care facem referire sunt cele cantitative (care detectează atât substanţa activă, cât şi metaboliţii acesteia, inclusiv concentraţiile lor), şi nu calitative (care detectează doar substanţa)”, transmis legiştii.
Potrivit acestora, determinările cantitative sunt cele care pot fi utilizate, ulterior, pentru identificarea consecinţelor clinice ale consumului de substanţe psihoactive, inclusiv asupra capacităţii de a conduce autovehicule. Determinările calitative, în condiţiile în care testele au valori cut-off extrem de mici, pot identifica substanţe aflate în cantităţi infinitezimale, care nu sunt utile pentru evidenţierea stării de influenţă şi (nu rareori) pot da reacţii pozitive în situaţii în care nu a existat efectiv un consum de substanţe psihoactive.
”Trebuie menţionat că, datorită sensibilităţii extrem de mari a probelor analitice actuale, pot fi detectate substanţe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, putând fi detectate inclusiv substanţe care apar în corp prin mecanism pasiv (de exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană, care consumă substanţa respectivă poate pozitiva un test rapid sau un test pe sânge pentru cannabis/metaboliţi)”, au mai transmis medicii legişti.
Aceştia explică faptul că unele substanţe psihoactive pot fi prezente în cantităţi extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conţine cantităţi infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice.
”Multe medicamente uzuale conţin substanţe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentraţii apte de a duce la o afectare a capacităţii de conducere autovehicule. De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantităţi reduse, va da reacţii pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv NU are efecte asupra capacităţii de a conduce autovehicule”, arată Cinsiliul.
Potrivit instituţiei, ”utilizarea prospectului medical pentru a evalua prezenţa unor substanţe psihoactive NU este o metodă fezabilă de identificare a substanţelor care pot fi identificate prin testări toxicologice, deoarece acesta nu conţine informaţii cu privire la remanenţa în organism a substanţelor active farmacologic, aceasta fiind mult mai mare decât durata de timp cât medicamentele respective au efecte clinice.
în prezent, un număr tot mai mare de instituţii medico-legale (institute şi servicii medico-legale) pot răspunde la toate solicitările făcute de către organele abilitate şi, având în vedere susţinerea din partea Ministerului Sănătăţii cu privire la dotarea cu aparatură înalt performantă, investigaţiile toxicologice vor fi finalizate în termen de câteva zile;
propunerea legislativă ignoră demersurile avansate, realizate de MS împreună cu reţeaua de medicină legală, de dotare cu echipamente performante de toxicologie a reţelei de medicină legală, prin fonduri de la Banca Mondială, ceea ce face ca laboratoarele nou constituite să nu facă altceva decât să dubleze investiţiile, fără o justificare pertinentă a cheltuielilor statului;
realizarea de analize toxicologice calitative în laboratoare din spitale sau ale MAI va duce ca în acest domeniu specific reglementat să existe două categorii de buletine de analize toxicologice: unele cu valori cantitative provenind din instituţiile medico-legale şi altele cu valori calitative provenind din alte laboratoare. Trebuie menţionat că existenţa doar a unor buletine de analiză calitativă va împiedica calea de atac legală a solicitării prezenţei stării conducătorului auto de a se afla sub influenta substanţelor psihoactive la momentul opririi în trafic de a se realiza o expertiză medico-legală toxicologică, prevăzută de legislaţia specifică medico-legală care se pot efectua numai pe baza unor buletinele de analiză cantitative;
realizarea de analize toxicologice în laboratoare ale MAI va genera neîncredere la nivel social în rezultatele obţinute, deoarece aceeaşi entitate care verifică şoferii în trafic va face atât analiza probelor, cât şi confirmarea rezultatelor;
propunerea legislativă nu a făcut niciun fel de analiză de impact financiar pe termen lung – pentru realizarea de analize în afara sistemului medico-legal trebuie pregătit personal de specialitate, necesită achiziţii extrem de costisitoare de echipamente, dar şi de kituri/reactivi, ale căror costuri, în sistemul medico-legal, sunt parţial suportate şi din alte surse de finanţare;â
proiectul nu ia în considerare recomandările forurilor mondiale de toxicologie, care vizează crearea de centre unitare, regionale ideal, cele care asigura metoda, reproductibilitate şi calitate, dar şi flux continuu de analiză şi implicit şi costuri mai limitate – recomandare exact contrară prevederilor acestui proiect care induce o fărâmiţare a reţelei de toxicologie expertale în zeci/sute de laboratoare, făcând extrem de greu de atins şi menţinut dezideratele de mai sus, inclusiv trasabilitatea şi respectarea prevederilor art. 188 CPP şi ale art.190 alin. (11).
proiectul nu face vorbire despre necesitatea unităţii metodologice de analiză şi implementarea de metode de analiză similare în toate aceste laboratoare, indiferent de forma lor de organizare/administrare, cu stabilirea valorilor de referinţă toxicologică similare, aspect extrem de dificil/imposibil de asigurat, care, în absenţa sa, va genera rezultate toxicologice neunitare, cu variabilitatea inacceptabilă interlaboratoare.
”Prin urmare, rezultatele vor fi extrem de contestate şi contestabile, fapt ce va duce la o încărcătură şi mai mare pe sistemul de toxicologie, dar şi costuri mult mai mari, inclusiv prin dificultăţi în realizarea expertizelor toxicologice”, au mai transnmis medicii legişti.
într-un context mai larg, Consiliul superior de medicină legală consideră că este necesară o reevaluare a modului în care este evaluată şi interpretată din punct de vedere legislativ şi juridic „starea de influenţă” şi efectele sale asupra condusului şi a conducătorilor de autovehicule, care să plece de la următoarele principii generale:
starea de influenţă NU trebuie stabilită strict pe baza prezenţei unei/unor substanţe psihoactive în corpul persoanei, substante ce pot fi active, inactive, metabolizate complet sau parţial prin metaboliţi activi sau inactivi, etc.), ci pe baza unor valori cantitative cut-off, valori sub care este dovedit prin studii ştiinţifice unanim acceptate că ele NU au niciun efect clinic asupra capacităţii unei persoane de a conduce autovehicule;
starea de influenţă trebuie stabilită pe baza unei examinări medico-legale, care să ia în considerare statutul clinic al persoanei la momentul opririi în trafic (sau cât mai aproape de acest moment) şi valorile efective identificate la examenul toxicologic
în absenţa unei confirmări, în sânge, a prezenţei unei substanţe psihoactive, în doze care pot avea efecte clinice, conducătorul de autovehicul nu ar trebui să fie considerat a fi sub influenţa acestora, iar carnetul nu ar trebui retras decât, eventual, pe o perioadă limitată (12-24 ore), o reevaluare trebuind să fie făcută apoi după.
”La momentul actual, nu există la nivel naţional alte laboratoare de determinare medico-legala a substanţelor psihotrope, ca urmare, nu se poate vorbi anticipativ de o posibila apariţie a acestora. Ca urmare, nu se poate accepta alocarea răspunderii unor astfel de analize pe baza unor viitoare (necunoscute incă) criterii de acreditare şi de asemenea este imposibil de a anticipa un preţ al acestor prestaţii. Având în vedere modul de creare a reţelei de toxicologie medico-legală, apreciem că pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani de zile şi zeci de milioane de euro, de angajări masive, achiziţii de echipamente cu toate implicaţiile ulterioare (licitaţii, contestaţii) poate chiar construirea unor clădiri noi pentru a se atinge stadiul actual al reţelei de toxicologie medico-legală”, au mai transmis legiştii.
Potrivit acestora, având în vedere faptul că analizele toxicologice se fac în cadrul instituţiilor medico-legale, care ţin de Ministerul Sănătăţii, orice discuţii referitoare la achiziţiile de echipamente ar trebuie realizate împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Consiliul superior de medicină legală.
Comentează