Premium
Adjunctul procurorului general interimar al României, Horațiu Radu, spune că instituțiile românești care operează și gestionează dosare cu fonduri europene nu inițiază măsuri de tragere la răspundere a funcționarilor care greșesc pe cale civilă, deși legea prevede astfel de măsuri.
Concret, magistratul participă la Atelierul de lucru cu tema “Tendințe în investigarea fraudelor și corupției care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene”. Evenimentul se va desfășura în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2019, în București.
„Faptul că ajungem la combatere e și un insucces al administrației. Înainte de toate ar trebui să avem prevenție. Până să avem cheltuireaa greșită a banului european administrație trebuie să aibă o reacție.
Nu exista doar intenție atunci când se greșesește. Există și necunoaștere în ceea ce privește punctul în care se ajunge la fraudare a fondurilor europene.
Acest ansamblu reprezintă un eșec instituțional și un eșec de țară. Nu Romania e țara în care se fraudează cel mai mult. Este o informație falsă.
Dacă totuși nu există fraudă deloc în Uniune nu se ajungea la nevoia de înființare a unui parchet european. Nu orice mic eșec de cheltuire a banului public european reprezintă o fraudă în sine”, explică Radu.
El spune că instituțiile nu aplică toate instrumentele prevăzute de legea românească ce ar putea crea prevenția despre care se vorbește.
„Nu am văzut de-a lungul anilor funcționari publici trași la răspuns civil pentru corecțiile administrative europene.
Există eventuale neglijență ale funcționarilor dar cum spuneam nu am văzut tragere la răspundere civilă sau administrativă. Și asta e o măsură prevăzută de lege.
Pentru asta nu mai e problema parchetului ci a instituțiilor unde apar astfel de probleme cu fonduri europene. Pierderea banilor europeni tot noi ca stat tot noi o suportăm din păcate”, a mai spus adjunctul PICCJ.
