Premium
Au trecut și cele mai anoste alegeri prezidențiale din istoria post-decembristă. Cu un câștigător cunoscut încă de la tragerea la sorți, mai rămânea de văzut doar cum se vor marca golurile și dacă adversarul va reuși să aibă ocazii. N-a avut. Nu a existat nicio ”lebădă neagră”, nicio ”bombă de presă”, doar o dezbatere surdă despre...dezbaterea prezidențială.
Și dacă ăsta a fost scopul de la bun început? Nu spun că Iohannis și Dăncilă s-au întâlnit, undeva prin primăvară, într-o cameră așa de întunecată de au plecat unul cu paltonul altuia, cum se mai obișnuiește pe Dâmbovița, la întîlniri obscure. Dar dacă strategii din spatele celor doi candidați au jucat un meci în care o victorie cu 1-0 califică ambele echipe?
Să vedem cum ar arăta niște calcule cinice. Se realizează sondajele de fiecare parte. Stânga nu are suficient bazin electoral să câștige în turul II, în timp ce dreapta are mai mult decât îi trebuie. Mai mult decât atât, aceasta este doar o primă bătălie între stânga și dreapta, pentru că urmează localele și parlamentarele. PSD și PNL, partide vechi, cu mașinării puternice, știu că este o bună oportunitate să pozeze în singurele variante și scopul ambelor partide este să-i scoată din joc pe imprevizibilii de la USR. Nu de tot, dar suficient cât să nu emită vreodată pretenții politice prea mari.
Vine primul tur al prezidențialelor, Iohannis, Dăncilă și Barna pleacă ca din pușcă. Conform socotelilor de acasă, Barna este în plus. O anchetă, o umbră de suspiciune că și liderul USR este ”tot penal” și întreg elanul USR se taie ca maioneza. Până la finalul turului II, Iohannis și Dăncilă se războiesc doar ei între ei, strategie adoptată cu mult timp înainte de prezidențiale. Cei doi actori au ocupat scena și așa vor să o țină.
Rezultatele din turul I vin mănușă pe ceea ce se pregătise dinainte: Iohannis și Dăncilă în turul II. PNL și PSD se bat parte în parte, cu avantaj clar de partea PNL. Într-o competiție fără istoric, care ar mai fi fost mizele? Este simplu: pentru Klaus Iohannis era nevoie să nu bată PSD-ul așa de rău, să-i rănească grav, dar să-i lase totuși în viață. Este un bun sac de box și pentru alegerile următoare. Dacă ne uităm în diaspora vedem adevăratele proporții ale diferenței între Iohannis și Dăncilă, dar scopul era ca Dăncilă să nu piardă atât de lamentabil.
Cum ne radicalizăm electoratul, ca să nu pară blat pe față? Asta era singura întrebare, la începutul turului II. Strategie simplă, dar eficientă: dezbatem în jurul dezbaterii. Pe toată durata turului II s-a vorbit doar despre asta. Mulți l-au blamat, l-au înjurat pe Iohannis și poate au trecut spre Dăncilă. Perfect, au exclamat ”băieții”! Socotelile au ieșit și de data asta: Iohannis câștigă cu un scor care nu lasă loc de interpretări, PSD este rănit grav, dar până la locale are timp să-și revină și atunci va începe din nou bătălia.
Spuneam mai devreme că USR-ul trebuie sacrificat. Ce au pățit la prezidențiale este pistolaș cu apă față de ceea ce vor păți la locale. La alegerile locale, baronul PSD care la prezidențiale a mâncat popcorn, de data asta va mânca jar, pentru că este vorba despre scaunul lui. Liberalii vor veni cu avânt, vor încerca să urce cât se poate de mult pe val. USR, un partid fără structuri, fără lideri în teritoriu, va pica între scaune. Vor rămâne niște băieți simpatici, dar care s-au băgat în jocuri de oameni mari și vor fi urecheați.
Cu două eșecuri monumentale la activ este greu de crezut că USR se mai regrupează până la parlamentare. Vor face un scor care să le permită intrarea în Parlament, dar la guvernare vor intra pe post de balama și nu de vioara întâi.
Peștii cei mari îi mănâncă pe cei mici, asta este legea naturii. Iar când peștii cei mici sunt rapizi, atunci peștii cei mari se coalizează, împresoară și atacă decisiv.
În ceea ce privește PSD, eșecul previzibil de la prezidențiale va fi repede băgat sub preș, doar urmează realegerea baronilor. Acolo se vor scoate toate armele, iar Oprișan, Buzatu sau Manda vor suferi o transformare radicală și vor lupta așa cum și-ar fi dorit, poate, Viorica Dăncilă să lupte pentru ea. Nu s-a putut, actualul lider al PSD a picat în sulița prezidențialelor și va fi sfâșiată.
La PNL situația este simplă: vor guverna cât se poate de omenește, fără tulburări, fără a-și asuma niciun risc. Klaus Iohannis se va cățăra în dealul Cotroceniului, iar în primăvară se va scutura și va intra fără menajamente în lupta pentru scaunele noilor baroni.
Viața politică își va urma cursul firesc în România și cine credea că timpul nu mai are răbdare cu oamenii, să se uite în ultimii 30 ani. Timpul are răbdare, dacă ceasornicarul știe să potrivească bine limbile ceasului.
