De Ziua Unirii Principatelor Române, Iașul a fost locul central al manifestărilor dedicate momentului fondator din 1859, când, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, a început construcția statului român modern. Peste 2.000 de români au participat la marșul organizat de AUR, reafirmând rolul istoric al Iașului și continuitatea proiectului de unitate națională.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a vorbit despre semnificația profundă a Iașului și despre importanța proiectului început de domnitorul Alexandru Ioan Cuza:
„În fiecare an venim la Iași pe 24 ianuarie. Dar de ce venim la Iași? Pentru că aici a început totul. A început un drum care nu s-a sfârșit încă. Și este simbolic Iașul. Iașul rămâne până la urmă inima României. De-aia venim să cinstim acest loc sfânt în fața statuii voievodului Cuza.”
Petrișor Peiu a subliniat că Unirea a fost posibilă prin inteligență politică și voință națională, într-un context internațional ostil:
„La 1859 principatele erau silite de marile puteri să facă o Federație cu două Guverne, două Parlamente, doi domnitori separați și cu inteligență i-au păcălit și au început să construiască România. Cuza a fost ales domnitor și la Iași și la București. Dar ăsta a fost doar începutul.”
Acesta a amintit că adevărata consacrare a statului unitar a venit ulterior și că românii au refuzat soluțiile impuse din exterior:
„Adevăratul 24 ianuarie a fost trei ani mai târziu, 24 ianuarie 1862, când s-a deschis primul Parlament unit al României. Atunci a început România. Pentru că nu ne-am mulțumit cu ce au hotărât marile puteri și n-am făcut o Federație. Am făcut o singură țară atunci.”
În finalul discursului său, liderul senatorilor AUR a arătat că misiunea generației de astăzi este continuarea acestui proiect:
„Este vremea să spunem Cuza, Măria ta, nu am terminat ce ai început. Avem încă de construit această țară unită și avem să recuperăm terenul pe care multe guverne l-au lăsat pierdut aici în Moldova. Ce a început Cuza atunci se va termina cu autostrăzi, cu căi ferate, cu fabrici, cu bani mulți care trebuie să vină și aici.”
Senatorul AUR Mircia Chelaru a pus accent pe forța unității naționale și pe dimensiunea profund identitară a prezenței la Iași:
„Te salut popor român oriunde ai fi în această lume. Și voi toți sunteți România și voi toți sunteți poporul român și voi sunteți aici pentru a demonstra că cea mai mare forță a noastră este unitatea.”
Mircia Chelaru a subliniat că Iașul este locul unde voința națională a fost sfințită și că Unirea a fost expresia acestei voințe colective:
„Suntem în orașul care a sfințit voința neamului nostru. Cuza a fost doar în vârful acestei voințe, pentru că poporul nostru are această vocație a unității.”
Acesta a precizat că manifestarea nu are un caracter formal, ci unul de regăsire și asumare:
„Noi nu am venit să ne închinăm la o statuie. Noi am venit să ne regăsim pe noi în spiritul lui Cuza care a știut să adune țara în această putere deosebită.”
În încheiere, Mircia Chelaru a transmis un apel la trăirea zilnică a spiritului Unirii:
„Trebuie să fim în fiecare zi cu un 24 ianuarie în noi, cu 1 decembrie în noi, cu mintea dusă către cei care s-au pus jertfă pentru neamul nostru.”
Marșul Unirii de la Iași a reconfirmat faptul că Ziua de 24 ianuarie rămâne un reper viu al conștiinței naționale și un angajament asumat pentru continuarea proiectului de unitate, demnitate și dezvoltare al României.
Comentează