Premium
Înalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) ar putea sa dea luni verdictul în dosarul "Hidroelectrica", în care sunt inculpati fostul ministru al Economiei Codrut Seres si sase fosti directori ai companiei, la judecarea în fond a cauzei acestia primind pedepse între patru si cinci ani de închisoare.
Ultimul termen al procesului a avut loc în 16 noiembrie 2015, când Completul de cinci judecatori al Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), format din Livia Stanciu, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminita Livia Zglimbea si Ioana Bogdan, a ascultat pledoariile finale si ultimul cuvânt al inculpatilor, stabilind sa dea decizia finala în 3 decembrie, potrivit Mediafax.
La data stabilita pentru pronuntare, Completul de cinci judecatori a amânat din nou pronuntarea, pentru 4 ianuarie, întrucât judecatorul Angela Dragne nu a putut fi prezenta, din motive medicale.
Judecarea în apel a dosarului "Hidroelectrica" a început în 27 octombrie 2014, iar dezbaterile s-au încheiat dupa 14 termene de judecata, care au durat mai bine de un an. Completul de cinci judecatori va da o decizie definitiva în acest dosar, în care la judecarea în fond inculpatii au primit pedepse între patru ani si cinci ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.
Sentinta în fond a fost pronuntata în 31 martie 2014, fostul ministru al Economiei Codrut Seres fiind atunci condamnat de un complet de trei judecatori de la instanta suprema la patru ani de închisoare cu executare si doi ani interzicerea dreptului de a exercita functii publice, pentru complicitate la abuz în serviciu. Instanta a mai decis achitarea lui Codrut Seres pentru constituire de grup infractional organizat.
Si fostii sefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormaneanu, George Asan, Nicolae Opris, Traian Oprea si Georgeta Iosif au fost achitati pentru constituire de grup infractional organizat.
În cazul acuzatiei de abuz în serviciul în forma calificata, instanta a dispus condamnarea lui Eugen Pena, Traian Oprea si George Asan la cinci ani de închisoare cu executare si trei ani interdictie de a ocupa functii publice, iar a lui Nicolae Opris la patru ani de închisoare cu executare si doi ani interdictie de a ocupa functii publice.
Totodata, Victoria Geormaneanu si Georgeta Iosif au fost condamnate la patru de închisoare cu suspendare, cu termene de încercare de sapte si, respectiv, sase ani.
Judecatorii au mentinut sechestrele asiguratorii puse în timpul urmaririi penale pe bunurile acestora, respectiv pe mai multe autoturisme, locuinte si terenuri, precum si pe sume de bani apartinând inculpatilor, în valoare totala de aproximativ sase milioane de lei, 400.000 de euro si 200.000 de dolari.
Decizia din 31 martie 2014 a fost contestata în 29 august 2014 la Completul de cinci judecatori al instantei supreme.
Fostul ministru al Economiei Codrut Seres a fost trimis în judecata de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru ca ar fi ascuns activitatile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma carora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari. În rechizitoriul trimis instantei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codrut Seres de complot si subminarea economiei nationale.
În acelasi dosar, procurorii i-au deferit justitiei si pe cei care faceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormaneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opris, fost sef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.
Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a initiat si a constituit o asociere infractionala, împreuna cu Traian Oprea, Victoria Geormaneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opris si Georgeta Iosif si au desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societatii si bugetului consolidat al statului.
Activitatea infractionala a vizat modalitatea de contractare a cantitatilor de energie electrica rezultate din productia proprie si din achizitiile de la alti producatori, în conditii total nefavorabile societatii si a condus la imposibilitatea asigurarii, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare functionarii în siguranta a Sistemului Energetic National - ramura strategica a economiei nationale, aspect de natura sa submineze economia nationala.
Fosta echipa de conducere de la Hidroelectrica este acuzata ca, în cursul anului 2003, în contextul aparitiei fenomenului de seceta hidrologica pentru fluviul Dunarea si a prognozelor meteorologice privind situatia hidrologica pe râurile interioare, nu a invocat clauza de forta majora inserata în contractele de furnizare a energiei electrice, pâna la normalizarea regimului hidrologic, si nici nu a luat masuri în vederea renegocierii preturilor, cu consecinta înregistrarii unei pierderi financiare considerabile de catre SC Hidroelectrica SA.
Anchetatorii au mai aratat ca, în perioada 2003 - 2004, acestia au actionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui numar de patru contracte de furnizare de energie electrica, cu majorarea cantitatilor de energie electrica pe o perioada de noua-zece ani, desi SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul sa încheie în aceasta perioada contracte pe piata concurentiala pentru furnizare de energie electrica si nici acte aditionale la contractele aflate în derulare.
Codrut Seres executa, din 27 ianuarie 2015, pedeapsa de patru ani si opt luni de închisoare primita în dosarul privatizarilor strategice.
În acelasi dosar au fost condamnati fostul ministru al Comunicatiilor Zsolt Nagy - la patru ani de închisoare, Stamen Stanchev - la cinci ani si doua luni, consultantul international Vadim Benyatov - la patru ani si sase luni, Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor în mandatul lui Nagy - la cinci ani, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii în Industrie (OPSPI) - la patru ani si sase luni, cetateanul ceh Michal Susak - la patru ani si opt luni, Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetatean româno-englez - la patru ani si sase luni, Gabor Kerekes - la patru ani si cetateanul turc Mustafa Oral - la trei ani de închisoare.
La începutul lunii decembrie 2006, Codrut Seres si-a dat demisia din functia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informatii, în 2005, monitorizarile relevând raporturile directe dintre acesta si Stamen Stanchev, precum si aranjamentele de culise privind privatizarile unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotarâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la suta din actiunile Petrom.
