ÎCCJ pregătește posibila sesizare a CCR pe noua lege a pensiilor magistraților
Adunarea Generală a Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează să fie convocată în Secțiile Unite pentru a analiza oportunitatea unei noi sesizări a Curții Constituționale privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, potrivit unor surse judiciare consultate de stiripesurse.ro. Discuțiile interne au început imediat după ce Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe proiect, însă procedura poate fi declanșată abia după expirarea termenului legal de trei zile în care opoziția poate depune moțiune de cenzură. În lipsa unei moțiuni sau în cazul respingerii acesteia, legea se consideră adoptată, iar abia din acel moment Înalta Curte poate sesiza CCR.
Potrivit acelorași surse, chiar dacă nu există încă un act formal trimis la Curte, în mediul judiciar circulă informația că s-ar fi stabilit deja un posibil termen intern de analiză la CCR, pe 10 decembrie, dată considerată neobișnuit de apropiată în raport cu practica obișnuită a Curții. În mod tradițional, dosarele care vizează legile adoptate prin angajarea răspunderii sunt programate la distanță de cel puțin câteva săptămâni de la sesizare.
O decizie privind sesizarea ar urma să fie luată după o dezbatere amplă în Secțiile Unite, formatul în care ÎCCJ a formulat și sesizarea precedentă, în cazul primei variante a legii declarate neconstituționale în ansamblu de CCR.
Noua lege, adoptată prin angajarea răspunderii, după o întârziere criticată
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea marți, 2 decembrie 2025, pe o nouă versiune a legii pensiilor magistraților, după ce prima variantă a fost invalidată de CCR în octombrie. Proiectul actual prevede o creștere a vârstei de pensionare până la 65 de ani, însoțită de obligativitatea unei vechimi de 35 de ani în magistratură, precum și un nou mecanism de calcul, bazat pe media veniturilor brute din ultimele 60 de luni și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Executivul a menținut și posibilitatea pensionării anticipate, dar cu penalizări procentuale până la vârsta standard.
Procedura de asumare a răspunderii a fost reluată într-un context intens criticat, după o întârziere de peste trei săptămâni imputată premierului, întârziere în care proiectul nu a fost reformulat, deși pierduse testul de constituționalitate din motive procedurale. Deși de această dată Guvernul a obținut avizul CSM, acesta este unul negativ, însă respectă condiția formală reținută de Curte în decizia precedentă. Executivul a respins toate cele 42 de amendamente formulate de legislatori, adoptând un text identic cu cel rezultat din consultările interne ale coaliției.
Precedentul de la CCR și scandalul paragrafelor din motivare
Prima variantă a legii pensiilor magistraților a fost declarată neconstituțională în ansamblu de CCR pe 20 octombrie 2025, în urma unei sesizări formulate de ÎCCJ. Curtea a reținut, în esență, că proiectul a fost adoptat prin angajarea răspunderii fără ca CSM să primească un termen adecvat pentru a formula avizul necesar, ceea ce a reprezentat o încălcare a procedurii prevăzute de lege. Decizia a generat atunci o amânare semnificativă a reformei și a pus în dificultate calendarul asumat prin PNRR.
Publicarea motivării a declanșat un scandal suplimentar, după ce au apărut informații privind existența unor paragrafe care nu ar fi fost în forma votată de judecători. Controversele au fost alimentate de discrepanțe între minuta deciziei și unele formulări inserate ulterior în motivare, ceea ce a condus la acuzații privind încălcarea procedurilor interne de redactare. CCR nu a confirmat public existența unui viciu, însă episodul a tensionat suplimentar relațiile dintre Curte și instanțele supreme
Comentează