ICCJ: Fost procuror sef, condamnat definitiv la inchisoare

Autor: A. Dumitrescu, Redactor

Publicat: 10-06-2014

Actualizat: 10-06-2014

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro



Instanța supremă i-a respins apelul lui Nelu Carpen și a menținut condamnarea aplicată în februarie 2012 de Curtea de Apel Brașov.

În schimb, judecătorii au decis ca Ileana Gîlceavă, avocat în Baroul București, să execute trei ani de închisoare, după ce anterior Curtea de Apel hotărâse suspendarea executării pedepsei.


În același dosar au mai fost condamnați Aurică Sterea (fost magistrat la Judecătoria Buftea) — un an închisoare cu suspendare, Adrian Richartt Zamfirachi (avocat) — 5 ani închisoare cu executare, Mihail Vișan (fost polițist) — 6 ani închisoare cu executare.

Potrivit DNA, în perioada octombrie — decembrie 2009, procurorul Nelu Carpen a pretins, prin intermediul avocatei Ileana Claudia Gîlceavă, suma de 4.000 euro de la două persoane (dintre care una era cercetată într-un dosar penal aflat pe rolul aceleiași unități de parchet), pentru a facilita dispunerea, față de persoana cercetată, a unei soluții de netrimitere în judecată.

Procurorul a infirmat rechizitoriul emis în dosarul respectiv, a înlesnit administrarea frauduloasă a unor probe și a transmis îndrumări cu privire la atitudinea pe care trebuia să o adopte persoana cercetată în cadrul unor proceduri judiciare. În plus, avocata Gîlceavă a falsificat un contract de asistență juridică încheiat cu persoana cercetată, în care a consemnat în mod eronat faptul că suma de 4.000 euro ar fi fost încasată cu titlu de onorariu, falsificând totodată și mai multe facturi fiscale și chitanțe.

De asemenea, avocata Gîlceavă a falsificat o cerere formulată în numele persoanei cercetate, document ce a fost folosit în urmărirea penală.

În cursul anului 2009, procurorul Carpen și avocata Gîlceavă au primit de la o persoană 3.000 euro pentru a interveni pe lângă procurori din Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 în scopul urgentării procedurilor judiciare și a obținerii de către persoana respectivă a unei soluții favorabile într-un dosar penal aflat pe rolul acestei unități de parchet.

În plus, Gîlceavă a primit 450 euro de la un denunțător, lăsând să se creadă că are influență asupra unui ofițer de poliție, pentru a-l determina să finalizeze cercetările într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 cu o propunere favorabilă denunțătorului.

În cursul lunii iulie 2009, procurorul Carpen, împreună cu doi foști polițiști, Mihail Vișan și Gheorghe Cojocaru, au constituit un grup infracțional organizat și au racolat persoane cercetate penal interesate să obțină măsuri judiciare favorabile în schimbul remiterii unor sume de bani și a altor bunuri pentru influențarea sau coruperea magistraților și au facilitat adoptarea unor soluții de netrimitere în judecată în diferite cauze penale aflate în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea și a altor unități de parchet.

În acest context, procurorul Carpen a primit, în perioada septembrie — decembrie 2009, de la Marian și Aurelia Cărbunaru bani și foloase în valoare totală de 1.500 euro și 200 lei pentru a dispune față de Marian Cărbunaru o soluție de netrimitere în judecată într-un dosar penal în care acesta era cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Mita a fost primită cu complicitatea celor doi foști polițiști, care au pretins de la Marian Cărbunaru 25.000 euro, sumă diminuată ulterior la 15.000 euro, din care au primit efectiv 10.000 euro și produse alimentare în valoare de 200 lei. Din banii primiți, lui Gheorghe Vișan i-a revenit suma de 7.750 euro, iar lui Gheorghe Cojocaru — 750 euro.

În toamna anului 2009, procurorul a primit de la Marian Cazacu, prin intermediul celor doi foști polițiști, foloase în valoare totală de 400 lei pentru a dispune o soluție de netrimitere în judecată, prin administrarea frauduloasă a unor probe.

De asemenea, în 2009, Nelu Carpen și judecătorul Aurică Sterea au ajutat o persoană cercetată într-un dosar penal pentru o infracțiune prevăzută în Codul rutier să beneficieze în mod nelegal de o soluție de netrimitere în judecată, prin determinarea și îndrumarea acesteia de a susține, în cuprinsul declarațiilor pe care urma să le dea în respectiva cauză, a unor împrejurări nereale cu privire la împrejurările comiterii faptei.

În plus, Nelu Carpen a ajutat patru persoane, cercetate în mai multe dosare penale, să obțină soluții favorabile prin determinarea și îndrumarea acestora de a susține în cuprinsul declarațiilor, pe care urmau să le dea în respectivele cauze, a unor împrejurări nereale cu privire la circumstanțele comiterii faptei.

DNA mai arăta că, în luna octombrie 2009, Mihai Vișan împreună cu Gheorghe Cojocaru, Bogdan Vornicu și avocatul Adrian Richartt Zamfirachi au constituit un grup infracțional organizat, a cărui activitate s-a desfășurat în perioada octombrie 2009 — martie 2010, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție.

Astfel, avocatul Adrian Richartt Zamfirachi a fost ajutat de ceilalți trei inculpați să pretindă suma de 30.000 euro și să primească 11.000 euro de la Gigi Alexandru Lovasz și Adriana Gheorghe, lăsând să se creadă că poate interveni pe lângă magistrați ai Judecătoriei Sectorului 1 și ai Tribunalului București pentru a-i determina să-l elibereze din arest pe Gigi Alexandru Lovasz.

De asemenea, Adrian Richartt Zamfirachi a primit 40.000 euro de la Daniel Nițu, lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților de la Tribunalului București și Curtea de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre de punere în libertate a unei alte persoane cercetate în stare de arest preventiv într-o cauză penală, precum și pentru facilitarea aplicării unei pedepse mai blânde.

Pentru a asigura punerea în libertate și pentru a înlesni reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă aplicabile persoanei arestate preventiv, avocatul a pretins 15.000 de euro de la Daniel Nițu, lăsând să se creadă că are influență asupra unui procuror de la DIICOT și asupra unor polițiști de crimă organizată pentru înscenarea unui flagrant referitor la deținerea de droguri de către o persoană, realizat în baza unui denunț mincinos de persoana ce viza punerea în libertate.

Agerpres
Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri