ICCJ va stabili prin decizie definitivă cum va folosi răspunsurile CJUE în dosarul `Bica - Cocoș` - Judecarea apelurilor intră în linie dreaptă

Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a arătat, luni, că va stabili prin decizia definitivă ce o va da în dosarul ANRP „Bica-Dumitrean-Cocoș” modalitatea de soluționare a situației create de decizia CCR privind compunerea completurilor, pentru care a cerut răspunsuri de la CJUE.

Concret, completul de cinci judecători care dezbate apelurile DNA și ale celor condamnați din mega-dosarul de corupție, în care fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost achitată în primă instanță în dosarul ANRP, trebuia să stabilească cum folosește răspunsurile CJUE la întrebările privind aplicarea sau nu a deciziilor CCR.

La termenul de luni al procesului magistrații au arătat în sala de judecată că vor stabili prin decizia definitivă ce se va da în acest dosar modalitate de interpretare și aplicare a deciziilor CCR pe de-o parte și a răspunsurilor CJUE pe de altă parte.

Mai precis, cei cinci judecători au stabilit, luni, totodată, continuare judecării apelurilor din acest dosar și au cerut avocaților prezenți să depună cererile de probatorii pentru cei reprezentați, pentru a fi discutate pe larg la termenul viitor din dosar.

Avocați pregătiți de rejudecare

Avocatul unui dintre inculpații din acest dosar, a arătat, luni în fața instanței că era pregătit pentru a pune concluzii de trimitere a cauzei spre rejudecare la completul de trei judecători.

Acesta a explicat că în optica sa, după studierea răspunsurilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, aceasta ar fi măsura ce trebuie luată de către magistrații ICCJ în acest caz.

Cu toate acestea instanța a stabilit că apelurile se vor judeca potrivit procedurii și că se va stabili o decizie definitivă în acest caz.

Achitări "usturătoare" şi condamnări "zdravene"

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au achitat-o, la finalul iunie 2019, pe Alina Bica, pentru abuz în serviciu în dosarul în care fosta şefă DIICOT e acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Totodată, instanţa a schimbat încadrarea juridică în cazul fostei şefe DIICOT din luare de mită în primire de foloase necuvenite şi au achitat-o şi pentru această infracţiune.

Tot atunci au fost achitaţi şi fiul omului de afaceri Dorin Cocoş, Alin, dar şi fostul deputat PNL Cătălin Teodorescu.

fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean a fost condamnată la 7 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, iar Sergiu Ionuţ Diacomatu, fost membru în comisia ANRP, a fost condamnat şi el tot la o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare pentru abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, a fost condamnat la 6 ani de închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu.

Dragoş George Bogdan, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Lăcrămioara Alexandru, foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, au fost achitaţi cu toţii pentru abuz în serviciu.

Şi Evaluatorul Emil Nuţiu a fost achitat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu. Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, a fost achitat, de asemenea, pentru complicitate la infracţiunea de primire de foloase necuvenite.

Solicitările DNA

La ultimul termen de judecată din 16 mai 2019, un procuror de la DNA a cerut pentru Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe şi Ionuţ Florentin Mihăilescu condamnări cu executare la pedepse orientate spre maximum prevăzut de lege.

Pentru Oana Vasilescu şi Lăcrămioara Alexandru, DNA a cerut pedepse cu executare, dar orientate spre minimum prevăzut de lege.

În cazul lui Dorin Cocoş, procurorul de şedinţă a solicitat închisoare cu executare, dar "în limite reduse", în urma denunţurilor făcute de acesta, iar pentru Alin Cocoş o condamnare cu suspendare.

Procurorii anticorupţie au cerut confiscarea terenului din Snagov pe care Alina Bica l-ar fi primit prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, dar şi a sumei de 10 milioane de euro de la Dorin Cocoş.

De asemenea, DNA a solicitat obligarea inculpaţilor la plata în solidar a aproximativ 300 de milioane de lei.

Fişă de dosar

În dosarul ANRP, Alina Bica este acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

În dosar sunt judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu.

Au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, oamenii de afaceri Stelian Gheorghe şi Dorin Cocoş, fiul acestuia, Alin Cocoş, şi Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al şefei DIICOT.

Dorin Cocoş este acuzat de trafic de influenţă şi dare de mită, iar Alin Cocoş de complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

Procurorii arată că, pe 15 martie 2011, cei nouă membri ai Comisiei Centrale din ANRP, printre care se aflau Alina Bica, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Remus Baciu, George Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, au luat în dezbatere cererea de retrocedare a suprafeţei de 13.0535 ha din zona Plumbuita, beneficiar fiind omul de afaceri Stelian Gheorghe.

"În 15 martie 2011, inculpaţii Dumitrean, Diacomatu, Teodorescu, Baciu, Bica, Vasilescu, Bogdan şi Alexandru, în calitate de membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu (...), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care valoarea unui teren de peste 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian şi alte persoane", susţin procurorii.

DNA preciza că membrii Comisiei au acceptat raportul întocmit de expertul Emil Nuţiu, deşi acesta a evaluat un teren agricol la preţul unui teren rezidenţial.

Teren primit pentru servirea unui interes

Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov. Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o, la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP şi care a corespuns interesului lui Dorin şi Alin Cocoş în legătură cu dosarul de despăgubire având ca obiect suma de 377.282.300 lei.

DNA arată că, în scopul ascunderii provenienţei acestei cote din teren şi mascării mitei, Ionuţ Mihăilescu şi Alin Cocoş au generat şi intermediat tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membri de familie.

Concret, disimularea primirii mitei de către Alina Bica şi Ionuţ Mihăilescu a fost realizată în intervalul 2013 - 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare-cumpărare succesive, în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.

Procurorii mai spun că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica, Dorin Cocoş a pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la beneficiarul drepturilor litigioase, suma de 10 milioane euro, cu condiţia să îi asigure rezolvarea dosarului său de despăgubire.