Premium
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi Asociația ACCEPT implementează împreună, în perioada ianuarie 2018 – iunie 2019, un proiect cu finanţare europeană cu următoarele obiective:
• instruiri in domeniul justiţiei, sănătăţii, educaţiei şi asistenţei sociale pentru combaterea discriminării împotriva minorităților sexuale;
• contracararea utilizării abuzive a libertăţii religioase pentru a genera intoleranţă la adresa minorităţilor şi pentru a limita alte drepturi ale omului, inclusiv drepturile persoanelor LGBTI;
• Recunoaşterea juridică a identităţii de gen şi a asigurării suportului medical în tranziţie pentru persoanele transgender.
România a ratificat în 2016 Convenția de la Istanbul potrivit căreia genul nu este un dat biologic, ci un rol asumat, iar statul român se obligă la art. 12 și 14 din Convenție să ia "măsurile necesare - pentru a promova schimbările în modelele sociale şi culturale de comportament al femeilor şi bărbaţilor, în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe... roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi precum și - pentru a include material didactic pe probleme cum ar fi egalitatea între femei şi bărbaţi, rolurile de gen ne-stereotipe" (adică nu cele determinate de sex ca dat biologic, ci de rolul asumat).
Este important de stiut că Ungaria a sistat ratificarea acestor dispoziții, iar in Bulgaria, Croația, Letonia si Lituania se poartă dezbateri foarte aprinse asupra acestui subiect care are implicații majore in educația copiilor, precum si in ceea ce va mai fi permis sau nu din obiceiurile, tradițiile si cultura noastră.
In România nu există nicio dezbatere asupra subiectului determinat de ideologia de gen devenită – prin această Conventie - norma juridică. Tara noastră a ratificat fara nicio rezerva aceste dispoziții – deși Legea 217/2013 are prevederi complete cu privire la combaterea violentei in familie - si are un indice 10 din 10 (adica maximum) in ceea ce priveste libertatile personale legate de same-sex relationships, in indexul realizat de Cato Institute, printre alte organizatii (The Human Freedom Index, editia pe 2017). Însă armonizarea legilor naționale cu aceste dispoziții mai sus enuntate presupune tocmai „instruiri” în domeniile vieții sociale.
Tocmai de aceea, țările din jurul nostru sunt atât de precaute. Patriarhul Bulgariei a luat atitudine, arătând clar că “sub pretextul protejării femeilor si copiilor” (Conventia de la Istanbul are drept titlu combaterea violentei), aceste dispoziții despart noțiunea de gen de sexul biologic, ideologia de gen fiind “străină de limbajul si mentalitatea tării”. La noi insă, tocmai faptul ca a devenit obligatorie prin normativizarea ei – adică aducerea ei in norma juridica – începe sa ne transforme viețile: nu mai avem voie sa spunem ce gândim despre ce credem noi că este genul, nu mai avem voie sa păstrăm cultura si mentalitatea tării, nu mai avem voie să ne împotrivim in absolut niciun fel acestei ideologii pentru că deja sunt instruite si autoritățile publice in sensul sancțiunilor care urmează a ne fi aplicate. Avem cunoștință de toate acestea? Înțelegem implicațiile lor asupra vieților noastre?
Vezi şi: Mişcarea de PR a şefei DNA, şah la Tudorel Toader (OPINIE) .
