Vloggerii de la HaiHui în 2, au adăugat o nouă destinație spectaculoasă în jurnalul lor de călătorii: Turkmenistan, considerată una dintre cele mai accesibile ca preț, dar și una dintre cele mai izolate (după Coreea de Nord). Iată ce i-a marcat pe cei doi în această experiență.
Drumul spre Turkmenistan nu a fost deloc ușor. Regimul autoritar impune restricții stricte pentru turiști, astfel că, după ce au obținut autorizațiile necesare, cei doi au pornit din Istanbul către capitala Ashgabat, conform Click.ro.
„Totul este țiplă. Curățenia este la ea acasă”, a spus Ion, impresionat de ordinea impecabilă de pe aeroport și din oraș. „În general restaurantele lor arată bine… Multe parcuri, foarte multă verdeață, clădiri rezidențiale. Avem doar câteva ore de când suntem aici și nu pot să spun altceva decât că e impecabilă capitala, deși multă lume a spus că seamănă cu un platou de la Hollywood abandonat…”, a adăugat Andreea.
Ce le-a atras atenția în piața locală
Vloggerii au vizitat și o piață locală unde se aflau multe produse, în special de origine rusă. Dar ceea ce i-a impresionat cel mai mult a fost degustarea gratuită de caviar: „Are un gust foarte diferit. De icre pe care le mâncăm noi pe pâine… 10 dolari americani costă 100 de grame de caviar”, a explicat Andreea.
Ospitalitatea neașteptată a turkmenilor
Turkmenistanul impresionează nu doar prin bogățiile sale naturale — gaz natural, petrol și o cultură nomadă bogată — ci și prin ospitalitatea locuitorilor săi: „Mândri, calzi și incredibil de ospitalieri, turkmenii trăiesc foarte ancorați în tradițiile lor. Nu vorbesc engleză, dar îți zâmbesc timid și fac tot posibilul să te facă să te simți binevenit. Oferă un spectacol — nouă, outsiderilor — prin hainele, coafurile sau accesoriile tradiționale pe care le poartă mereu. Un exemplu care ne-a rămas în minte: i-am complimentat unei doamne inelele (multe si colorate) — și fără să stea pe gânduri, a scos unul de pe deget și mi l-a oferit. A spus că vrea să-mi amintească de momentul acela. Un gest simplu, dar cu o semnificație profundă: generozitatea lor nu vine din ce au, ci din ceea ce sunt”, a povestit Andreia.oggerii de la HaiHui în 2, au adăugat o nouă destinație spectaculoasă în jurnalul lor de călătorii: Turkmenistan, considerată una dintre cele mai accesibile ca preț, dar și una dintre cele mai izolate (după Coreea de Nord). Iată ce i-a marcat pe cei doi în această experiență.
Drumul spre Turkmenistan nu a fost deloc ușor. Regimul autoritar impune restricții stricte pentru turiști, astfel că, după ce au obținut autorizațiile necesare, cei doi au pornit din Istanbul către capitala Ashgabat.
„Totul este țiplă. Curățenia este la ea acasă”, a spus Ion, impresionat de ordinea impecabilă de pe aeroport și din oraș. „În general restaurantele lor arată bine… Multe parcuri, foarte multă verdeață, clădiri rezidențiale. Avem doar câteva ore de când suntem aici și nu pot să spun altceva decât că e impecabilă capitala, deși multă lume a spus că seamănă cu un platou de la Hollywood abandonat…”, a adăugat Andreea.
Ce le-a atras atenția în piața locală
Vloggerii au vizitat și o piață locală unde se aflau multe produse, în special de origine rusă. Dar ceea ce i-a impresionat cel mai mult a fost degustarea gratuită de caviar: „Are un gust foarte diferit. De icre pe care le mâncăm noi pe pâine… 10 dolari americani costă 100 de grame de caviar”, a explicat Andreea.
Ospitalitatea neașteptată a turkmenilor
Turkmenistanul impresionează nu doar prin bogățiile sale naturale — gaz natural, petrol și o cultură nomadă bogată — ci și prin ospitalitatea locuitorilor săi: „Mândri, calzi și incredibil de ospitalieri, turkmenii trăiesc foarte ancorați în tradițiile lor. Nu vorbesc engleză, dar îți zâmbesc timid și fac tot posibilul să te facă să te simți binevenit. Oferă un spectacol — nouă, outsiderilor — prin hainele, coafurile sau accesoriile tradiționale pe care le poartă mereu. Un exemplu care ne-a rămas în minte: i-am complimentat unei doamne inelele (multe si colorate) — și fără să stea pe gânduri, a scos unul de pe deget și mi l-a oferit. A spus că vrea să-mi amintească de momentul acela. Un gest simplu, dar cu o semnificație profundă: generozitatea lor nu vine din ce au, ci din ceea ce sunt”, a povestit Andreea.
Comentează