Premium
Inspecția Judiciară anunță că se fac verificări privind modul de aplicare a modificărilor aduse Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară cu privire la constituirea şi compunerea unor completuri de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mentionand insa ca verificarea activitatii presedintelui ICCJ nu este un fapt inedit. De asemenea, IJ atrage atentia asupra unor incercar de decredibilizare a institutiei,
"Inspecţia Judiciară a fost sesizată la 23 august 2018 cu privire la posibile abateri disciplinare în legătură cu modul de aplicare de către conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a Legii nr.207/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
Verificările pe care le efectuează Inspecţia Judiciară nu sunt condiţionate, potrivit Legii nr.317/2004, de nivelul instanţei şi de funcţia deţinută de magistratul vizat de sesizare. Tot astfel, verificările nu sunt condiţionate de notorietatea cauzelor deduse judecăţii. În toate cazurile, verificările efectuate de Inspecţia Judiciară vizează respectarea şi corecta aplicare a legii.
Expunerea publică a judecătorilor şi procurorilor cu funcţii de conducere determină, printre altele, un număr apreciabil de sesizări disciplinare privind activitatea şi conduita acestora. Ca atare, efectuarea unor verificări de către Inspecţia Judiciară cu privire la activitatea profesională a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate reprezenta un fapt inedit.
Asocierea activităţii desfăşurate de Inspecţia Judiciară cu evenimente având posibile semnificaţii în viaţa politică nu este decât o altă tentativă de decredibilizare şi vulnerabilizare a instituţiei, precum şi de scădere a capacităţii sale de reacţie la derapajele de ordin disciplinar", transmite Inspectia Judiciara.
Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, în şedinţa din 4 septembrie 2018, să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004, în privinţa reconfigurării completelor de 5 judecători. Decizia a fost luată cu o opinie separată, o judecătoare fiind de părere că noile norme sunt de imediată aplicare.
Pe data de 20 iulie 2018 a intrat în vigoare noua formă a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, din pachetul denumit generic "legile justiţiei". Printre cele mai importante modificări care se referă la instanţe se numără şi cele care generează reconfigurarea unor complete şi a unor săli de judecată. Vizate sunt şi completele de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Astfel, preşedintele/ vicepreşedintele ÎCCJ, precum şi preşedintele secţiei penale nu mai sunt membri de drept în complete, ci pot face parte din acestea doar prin tragere la sorţi. În prezent, judecătorii care ocupă respectivele funcţii fac parte din complete în baza Regulamentului ÎCCJ.
Pentru că textul de lege precizează că tragerea la sorţi a completelor are loc "la începutul fiecărui an", Colegiul de Conducere al ÎCCJ a considerat că actualele complete, configurate la finalul anului 2017, pot să rămână în componenţa actuală până la finalul anului, când se vor aplica noile prevederi legale.
"Analizând dispoziţiile art. 32 Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018, cu referire la activitatea Completelor de 5 Judecători, cu majoritate, constată că dispoziţiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formaţiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite 'la începutul fiecărui an' şi, în absenţa unei norme tranzitorii, devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019.
Cu opinia separată a doamnei judecător Simona Neniţă în sensul că, dispoziţiile legii noi sunt norme de organizare ce vizează compunerea completelor şi, în absenţa unei norme tranzitorii, sunt de imediată aplicare", se arată în decizia Colegiului de Conducere al ÎCCJ.
