Premierul Ilie Bolojan susţine că principalii responsabili pentru anularea alegerilor prezidenţiale din 2024 sunt oamenii politici, nu serviciile secrete. ”Dacă am fi menţinut o cotă de încredere suficient de bună, efectele dezinformării ale votului antisistem ar fi fost mult atenuate”, a spus Bolojan, la Prima TV. Şeful guvernului a comparat modul în care politicienii arunca vina pe serviciile secrete cu supărarea primarilor când pierd lupta electorală. ”Când un primar pierde alegerile, nu e de vină el, e de vină electoratul, în accepţiunea primarului. Dar, în fapt, niciun primar nu pierde alegerile fără să aibă şi el o parte de responsabilitate. E uşor să dai vina pe alţii. Trebuie să vedem ce e în răspunderea noastră”, a explicat Bolojan, infomează News.ro.
”În ceea ce priveşte răspunderi sau aspecte care ţin de ceea ce s-a întâmplat anul trecut, de exemplu, aici nu e neapărat o răspundere, din punctul meu de vedere, care ţine strict de serviciile de informaţii. Aici sunt nişte răspunderi combinate. Gândiţi-vă că într-o ţară în care cota de încredere în lumea politică este la un nivel foarte scăzut, tot ce se spune de natură a diviza societatea respectivă, de natură a-i anunţa pe oameni că guvernările au făcut un lucru pe ascuns, are o credibilitate mult mai mare, prinde rădăcini mult mai puternice, pentru că solul este de aşa natură pregătit încât minciuna şi dezinformarea au un teren fertil. Principalii responsabili pentru acest lucru nu sunt serviciile secrete, suntem noi oamenii politici. Pentru că dacă am fi menţinut o cotă de încredere suficient de bună, efectele dezinformării ale votului antisistem ar fi fost mult atenuate. Adică aici e o discuţie foarte complexă şi principalii vinovaţi pentru situaţia în care o comunitate votează masiv împotrivă, trebuie să fie cei care au fost pe poziţii de decizie în comunitatea respectivă. Ei nu pot să fugă de o răspundere şi asta este situaţia”, a spus Ilie Bolojan, la Prima TV.
Ilie Bolojan curăță SRI
De asemenea, premierul a mai fost întrebat dacă, în concluzie, exonerează de vină serviciile secrete pentru anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut.
”Eu nu am exonerat de vină, dar într-o ţară în care lumea politică schimbă alegerile când crede că e cel mai bun lucru, creează nişte aşteptări care nu pot fi onorate, face tot felul de lucruri de genul acesta, normal că generează un vot împotrivă. De cele mai multe ori când un primar pierde alegerile, nu e de vină el, e de vină electoratul, în accepţiunea primarului. Dar, în fapt, niciun primar nu pierde alegerile fără să aibă şi el o parte de responsabilitate. Deci aici e o răspundere, să spunem, difuză şi în mod evident, întotdeauna când serviciile unui stat care gestionează un anumit domeniu sunt mai bine pregătite, anticipează ceea ce se întâmplă, sigur, gestionarea domeniului respectiv este mai bună şi efectele pe care le au anumite acţiuni pot fi diminuate. Dar e uşor să dai vina pe alţii. Trebuie să vedem ce e în răspunderea noastră”, a conchis premierul.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, la Copenhaga, după Comitetul Politic European, că, în cadrul grupului de lucru pe securitate, a prezentat raportul pe care Parchetul General l-a făcut pe tema alegerilor anulate din noiembrie, anul trecut. „Am venit cu documentul şi foarte mulţi dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie şi au zis că vor să o citească în avion, la întoarcere. Deci a existat interes” , a anunţat preşedintele.
A crescut bugetul serviciilor la rectificare
Premierul Ilie Bolojan a explicat că, la rectificarea bugetară, Guvernul a alocat mai mulţi bani pentru serviciile secrete pe motiv că nu-şi puteau ”acoperi integral salariile”, ca urmare a majorărilor oferite de Guvernul Ciolacu în 2024, an cu patru rânduri de alegeri.
”Toate instituţiile care au fost în situaţia de a nu-şi putea acoperi integral salariile, au primit sumele în aşa fel încât să putem să asigurăm plata salariilor. La multe instituţii din sfera de ordine publică, datorită creşterii salariilor din primăvara anului trecut, prin efectul de anualizare - chiar dacă salariile n-au crescut, dar fondul total de salarii şi de pensii în sectorul public, pentru că creşterile au fost făcute în primăvară, sau în septembrie(la pensii), au crescut bugetele pentru că ele s-au aplicat din ianuarie până la final anului. Şi de aici au apărut în multe zone aceste diferenţe. Asta este explicaţia.”, a explicat Bolojan.
Comentează