Premium
Împăcarea părţilor în cazul faptei de furt ar putea fi scoasă din legislaţia penală iar astfel faptele de furt indiferent de forma de comitere vor fi cercetate obligatoriu de către procurori, potrivit unui comunicat de luni al Parchetului instanţei supreme.
Concret procurorul general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J.), Bogdan Licu, a cerut ministrului justiției, Ana Birchall, sprijin în inițierea adoptării unei modificări legislative care să permită o combatere mai eficientă a criminalității în materia furtului calificat.
Cererea, se arată în document, "este întemeiată pe analiza și verificările pe care le-a dispus anterior și care au dus la concluzia că este necesară eliminarea posibilității împăcării pentru infracţiunea prevăzută de art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) Cod penal, având în vedere că măsura nu a condus la reducerea infracționalității în perioada de referință 2013-2019 în care a fost în vigoare textul alin. (2) al art. 231".
"Potrivit datelor statistice privind infracțiunea de furt calificat, numai în perioada sem. I 2019, la nivelul Ministerului Public s-au adoptat soluții de clasare într-un număr de 3932 cauze prin împăcarea părților, iar în alte 604 cauze prin retragerea plângerii prealabile, acestea depășind cu mult numărul inculpaților trimiși în judecată pentru această infracțiune în semestrul I al anului 2019, respectiv 2871", se mai arată în comunicatul PICCJ.
Magistraţii mai arată că "se observă că se înregistrează o tendință de scădere continuă a numărului inculpaților trimiși în judecată, mai mică însă decât a procentului de creștere a numărului soluțiilor de clasare prin împăcarea părților și retragerea plângerii prealabile".
"Prin urmare, criminalitatea în materie nu a scăzut, însă s-a redus fermitatea reacției sistemului judiciar față de acest fenomen", explică PICCJ.
"Pe de altă parte, modalitățile de furt calificat pentru care legiuitorul a prevăzut că împăcarea părților înlătură răspunderea penală sunt foarte grave şi relevă un grad ridicat de pericol social al infractorului (într-un mijloc de transport în comun; în timpul nopţii; de o persoană mascată, deghizată sau travestită; prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase; prin scoaterea din funcţie a sistemului de alarmă ori de supraveghere, prin violare de domiciliu sau sediu profesional; de o persoană având asupra sa o armă), nejustificând o asemenea posibilitate", se arată în comunicat.
Procurorii arată că prin slăbirea nişei privind această infracţiune se poate ajunge foarte uşor la fapte de tâlhărie sau omor, chestiune neavută în vedere la introducerea opţiunii de împăcare.
"Cunoscând că acţiunea de urmărire penală a statului va fi împiedicată de împăcare, persoana în cauză este efectiv încurajată să comită fapta întrucât riscul de a suporta o sancţiune este mult redus. Printr-o astfel de măsură se încurajează comiterea faptelor de furt prin modalităţile descrise anterior cu consecinţe negative în ceea ce priveşte siguranţa persoanelor. Trebuie avut în vedere că în momentul în care autorul este surprins de partea vătămată în timpul comiterii faptei, pentru asigurarea scăpării acesta poate folosi violenţă, fapt de natură a conduce în final la rănirea victimei infracţiunii de furt sau chiar a uciderii acesteia, putând, constitui, astfel, germenii marii infracţionalităţi (tâlhărie, omor)", notează sursa citată.
PICCJ mai arată că în foarte multe cazuri împăcarea între hoţ şi victimă nu a venit pe fondul liberei voinţe ci în urma unor presiuni susţinute a făptaşilor la adresa victimelor.
"Nu în ultimul rând, menționăm că, în multe situații, retragerea plângerii sau împăcarea părților nu reprezintă acordul de voință necondiționat al acestora, ci este urmarea presiunilor autorului faptei, familiei acestuia sau persoanelor din anturajul lui pentru a se sustrage rigorilor legii penale. În astfel de situație, organele statului sunt în imposibilitatea de a combate astfel de manifestări, în special în cazul în care acestea nu îmbracă forma unor amenințări sau violențe directe, fiind doar intimidări, de natură a convinge persoana vătămată", se mai arată în comunicat.
