Premium
Delicatele negocieri angajate la summitul european în vederea găsirii unei personalităţi care să fie acceptată la preşedinţia Comisiei Europene (CE) păreau în impas joi, în contextul în care niciunul dintre pretendenţii aflaţi în cursă nu întrunea consensul, relatează AFP, potrivit news.ro.
Preşedintele Consiliului European Donald Tusk - mandatat să găsească un acord între şefii de state şi de guverne din cadrul UE şi Parlamentul European (PE) - a ”răcit” speranţele ajungerii la o soluţie în cursul acestei reuniuni.
Tusk face această declaraţie pesimistă în urma unor discuţii pe care le-a purtat cu cei doi lideri, subliniază surse din anturajul său.
Citește și: Andrei Caramitru pune tunul pe Klaus Iohannis! Atac de ultimă oră și la PNL
Summitul a început cu un eveniment major - liderii grupurilor socialist şi Renew Europe (centru) în PE l-au anunţat joi dimineaţa pe pretendentul Partidului Popular European (PPE), germanul Manfred Weber, că nu-i susţin candidatura în cazul unui vot, ceea ce înseamnă - sfârşitul speranţelor sale de a prezida CE, au declat AFP preşedintele gruului Verzilor Philippe Lamberts şi reprezentanţi ai grupului PPE.
Macron - care se opune nominalizării lui Manfred Weber - s-a declarat mulţumit de această aruncare peste bord.
Însă Merkel a refuzat să o recunoască.
Ea şi-a reafirmat susţinerea faţă de sistemul "Spitzenkandidaten" desemnaţi de fiecare familie politică în vederea preluării preşedinţiei CE şi a sugerat că nicio decizie nu va fi luată cu privire la nominalizări în cursul summitului.
Citește și: USR-PLUS se cutremură! Dezvăluirea care dinamitează Alianța 2020
PPE a decis să menţină candidatura lui Manfred Weber, au declarat lideri ai formaţiunii pentru AFP.
"Manfred Weber nu este mort, am luat masa cu el”, a lansat, caustic, preşedintele PE, italianul Antonio Tajani, membru PPE.
Ceilalţi doi pretendenţi sunt olandezul Frans Timmermans din partea socialiştilor şi daneza Margrethe Vestager din partea liberailor (Renew Europe).
Cel ales - care-i va succede la 1 noiembrie luxemurghezului Jean-Claude Juncker - este necesar să fie susţinut de 21 din cei 28 de lideri europeni şi să întrunească o majoritate de cel puţin 376 de voturi în PE.
O LOVITURĂ A PARISULUI ŞI MADRIDULUI
”Persoana capabilă să reunească această dublă majoritate nu este cunoscută încă”, a declarat un diplomat european.
Un acord se desenează în vederea repartizării celor patru posturi de putere.
PPE, primul grup din PE, revendică preşedinţia CE, iar această exigenţă nu este contestată, însă este nevoie de alt candidat decât Manfred Weber, au declarat pentru AFP trei oficiali.
Liberalii vor preşedinţia Consiliului European, iar socialiştii ar obţine postul de şef al diplomaţiei europene şi şi-ar împărţi cei cinci ani de mandat ai preşedinţiei PE cu Verzii - câte doi ani şi jumătate fiecare.
Rămân de găsit numele pentru fiecare dintre funcţii.
Premierul liberal al Luxemburgului Xavier Bettel a declarat că nu candidează. Belgianul Charles Michel, citat la preşedinţia Consiliului, nu a făcut declaraţii.
Citește și: Nunta lui Radu Mazăre, spulberată în direct! ‘Nu mai folosiți acest termen’
Acordul este necesar să respecte exigenţe de paritate şi echilibru geografic. Donald Tusk s-a angajat să nominalizeze două femei.
O serie de alte subiecte dificile au fost înscrise pe ordinea de zi a summitului.
Discuţii animate erau aşteptate cu privire la obiectivul neutralităţii carbonului - un echilibru între emisiile şi absorbţiile de gaze cu efect de seră de către sol şi păduri - la orizontul lui 2050, potrivit news.ro.
Într-un proiect al concluziilor văzut de AFP, această dată - reclamată de apărătorii mediului ca gaj al bunăvoinţei politice după ascensiunea Verzilor în alegerile europene - apare, însă sub forma unei solicitări, ci nu a unui angajament.
Citește și: Andrei Caramitru pune tunul pe Klaus Iohannis! Atac de ultimă oră și la PNL
Lideri le cer miniştrilor şi CE să lucreze la ”condiţiile, stimulentele şi cadrul implementării, în vederea stabilirii felului în care să se asigure o tranziţie până în 2050” către această ”neutralitate climatică”.
Germania, care a avut nevoie de un pic mai mult timp pentru a se pronunţa în mod public, s-a alăturat până la urmă clanului celor care susţin anul 2050. ”Eu pot să suţin în mod expres acest obiectiv pentru Germania”, a declarat cancelarul Angela Merkel.
Citește și: Olguța Vasilescu desființează Opoziția: Ei nu vor
Însă summitul riscă un eşec în cazul în care liderii europeni se atacă - pe tema negocierilor lor cu privire la nominalizări - în timpul cinei.
Luările de poziţie ale cancelarului german şi altor lideri din cadrul PPE relevau o iritare faţă de lovitura dată pretendentului lor.
”Luarea de poziţie a liderilor grupurilor liberalilor şi socialiştilor a fost luată la Paris şi la Madrid”, acuzau joi reprezentanţi ai familiei PPE.
În cazul unui eşec cu privire la nume joi, un summit extraordinar este luat în calcul la 1 iulie, cu o zi înainte de sesiunea inaugurală a noului PE, în cursul căreia legislativul european îşi alege preşedintele.
Citește și: Cu cine discută zilnic Rareș Bogdan: ‘Am luptat umăr la umăr’
”Trebuie să se ajungă rapid la un acord, pentru că trebuie să avem o Comisie Europeană operaţională să gestionăm Brexitul, mai ales dacă Boris Johnson devine premierul Regatului Unit”, a insistat un diplomat de rang înalt.
Negocierile ar putea să continue în marja summitului G20, la Osaka, vineri şi sâmbătă, unde şase lideri europeni vor fi prezenţi, a apreciat un reprezentant european.
