România nu ar putea atinge țintele de deficit bugetar pentru anul viitor fără pachetul de măsuri fiscale care a trecut de Curtea Constituțională, avertizează economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan. În centrul acestui pachet se află creșterea impozitelor pe proprietate, o decizie pe care Dumitru o consideră inevitabilă în context european. Însă ea vine la pachet cu înghețarea salariilor și pensiilor, după informațiile ieșite pe surse și cu presiuni tot mai mari asupra populației.
Economistul explică faptul că România pornește de la un nivel foarte scăzut al taxelor pe proprietate, raportat la standardele Uniunii Europene.
„Dacă ne uităm la taxele pe proprietate, într-adevăr, creșterea e destul de semnificativă de la 1 ianuarie”, spune Dumitru, într-o intervenție la Digi24, atrăgând însă atenția că imaginea de ansamblu este adesea ignorată.
El subliniază că România colectează din aceste taxe aproximativ 0,5% din PIB, în timp ce media europeană este de circa 1,6% din PIB, adică de trei ori mai mult.
Din acest motiv, susține el, nivelul actual al impozitelor locale este mult sub cel din alte state membre.
În acest context, Dumitru afirmă că „oricum ne uităm la cifre, acestea arată că din taxele pe proprietate, România încasează foarte puțin față de mediile europene”, iar o ajustare devine justificată, mai ales dacă sunt luate ca reper țări precum Polonia sau Ungaria, unde taxele pe proprietate sunt net mai ridicate.
Angajamente asumate prin PNRR și presiunea deficitului
Pe lângă comparația cu media UE, consilierul premierului amintește că majorarea impozitelor pe proprietate nu este o decizie nouă, ci făcea parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Această decizie de a crește taxele pe proprietate era inclusă și în angajamentele pe care România și le asumase în PNRR”, explică Dumitru.
El leagă aceste măsuri de situația finanțelor publice, marcată de un deficit „uriaș”, care apasă tot mai mult asupra datoriei publice, aflată într-o creștere accelerată.
Economistul avertizează că nivelul datoriei ar putea depăși deja pragul de 60% din PIB.
Legea responsabilității fiscale: înghețarea salariilor și pensiilor
Odată depășite anumite praguri ale datoriei publice, legea obligă autoritățile să adopte măsuri restrictive. Dumitru explică faptul că, la un nivel de 60% din PIB, legislația fiscală impune înghețarea salariilor și pensiilor.
„La 60% trebuie înghețate și salariile și pensiile, lucru care se întâmplă, așa cum vedem”, spune consilierul premierului. El precizează că intenția coaliției aflate la guvernare este de a păstra această înghețare și în anul 2026, în timp ce taxele vor crește pentru a aduce venituri suplimentare la buget.
Salariul minim, subiect fără consens în coaliție
În ceea ce privește salariul minim, Ionuț Dumitru afirmă că nu există încă o decizie clară, din cauza lipsei de consens politic.
El notează că România vine după mai mulți ani în care salariul minim a crescut rapid, în paralel cu o explozie a costurilor pentru companii. Economistul enumeră creșterea masivă a prețurilor la energie și majorarea costurilor salariale ca factori care au pus presiune semnificativă pe mediul de afaceri.
În această logică, Dumitru avertizează că o nouă creștere a salariului minim ar putea agrava problema competitivității.
„În contextul acesta, să pui o povară suplimentară în momentul de față, printr-o creștere suplimentară a salariului minim, e probabil o decizie nu foarte înțeleaptă”, spune el.
Economistul subliniază că decizia este politică și va fi luată în cadrul coaliției, dar, din punct de vedere economic, momentul nu este unul favorabil pentru majorări.
Competitivitate scăzută și creștere economică modestă
Dumitru leagă aceste presiuni de evoluțiile recente ale economiei. El amintește că, în ciuda unui deficit bugetar de peste 9% din PIB anul trecut, creșterea economică a fost de doar 0,8%.
Potrivit lui, consumul a fost stimulat artificial, dar fără o ofertă corespunzătoare și fără producție internă competitivă, ceea ce a favorizat importurile. Costurile ridicate cu energia și salariile sunt prezentate drept cauze fundamentale ale acestei pierderi de competitivitate.
Cheltuieli publice mari, eficiență redusă
Pe lângă problema veniturilor, economistul atrage atenția și asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici. El susține că România are o problemă de colectare pe partea de venituri, dar și una de eficiență pe partea de cheltuieli.
„Miza anilor următori este să facem aceste cheltuieli bugetare mai eficiente”, spune Dumitru, precizând că, pe termen scurt, statul este nevoit să țină sub control factura totală a cheltuielilor pentru a permite ajustarea bugetară.
Fără pachetul fiscal, ținta de deficit era imposibilă
În final, consilierul premierului concluzionează că pachetul de măsuri fiscale validat de Curtea Constituțională este esențial pentru stabilitatea bugetară.
El arată că toate pachetele de măsuri adoptate până acum au un impact cumulat de aproximativ 3,6% din PIB în 2026, un efect considerat „mai mult decât semnificativ”.
„Când pleci de la aproape 10% din PIB deficit bugetar, orice măsură pe care o iei trebuie să aibă un impact semnificativ”, subliniază Dumitru, explicând că doar astfel deficitul poate fi adus într-o zonă „cât de cât mai sănătoasă”.
Comentează