Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% începând din 2026, urmând ca acest sistem să fie eliminat complet începând cu anul fiscal 2027, iar pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune o cotă unică de impozitare, de 1%, conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscale, publicat luni seara de Ministerul Finanţelor, relatează agerpres.
Totodată, se introduc reguli clare privind obligaţia contribuabililor de a păstra în patrimoniu activele şi imobilizările pentru care s-au acordat facilităţi fiscale, pe o perioadă de până la cinci ani, iar eliminarea sistemului de impozitare este propusă şi pentru impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS), tot din 2027.
"Pentru IMCA se propune: reducerea cotei de impozitare de la 1% la 0,5%, pentru anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026; eliminarea sistemului de impozitare începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027; instituirea unei prevederi referitoare la continuarea respectării obligaţiei de păstrare în patrimoniu, de către contribuabili, a imobilizărilor în curs de execuţie/activelor în situaţia în care au scăzut la calculul IMCA valoarea imobilizărilor în curs de execuţie/activelor potrivit indicatorilor I şi A pe o perioadă rămasă din cea reprezentând cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani; aceiaşi regulă se aplică şi pentru contribuabilii care au datorat ICAS; alte corelări tehnice", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune o cotă unică de impozitare, de 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026, utilizată pentru calculul impozitului. Ca urmare a acestei propuneri de modificare au fost efectuate şi corelări tehnice pentru: determinarea echivalentului în euro a limitei fiscale de încadrare în regimul de impunere a veniturilor microîntreprinderilor; determinarea limitei fiscale de încadrare în regimul de impunere a veniturilor microîntreprinderilor, similar regulilor pentru determinarea bazei impozabile, se arată în document.
De asemenea, şi impozitul pe venit va suferi modificări importante. Astfel, se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16 % aplicată asupra venitului brut reprezentând bunuri şi/sau servicii primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia, precum şi sume plătite unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la acesta, peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri ori servicii. Totodată, se menţine sistemul reţinerii la sursă a impozitului la momentul acordării acestor venituri de către plătitorii de venit.
"Măsura are în vedere impozitarea acestor venituri şi a veniturilor sub formă de dividende prin aplicarea unei cote cu acelaşi nivel şi intră în vigoare începând cu data de 01 ianuarie 2026", se precizează în nota de fundamentare.
În domeniul accizelor, MF propune autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, şi a importatorilor autorizaţi, precum şi înregistrarea operatorilor economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, păcură şi biocombustibili care desfăşoară activităţi cu produse accizabile cu produse supuse accizelor armonizate, să se efectueze de către o Comisie de autorizare constituită la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
"Prin această iniţiativă de modificare a prevederilor legislative actuale, obiectivul principal al ANAF este de a aduce o îmbunătăţire şi claritate a legislaţiei actuale, cu scopul de a se asigura un cadru legal transparent şi echitabil pentru toţi contribuabilii care activează în domeniul produselor accizabile, eliminarea operatorilor economici cu un comportament fiscal inadecvat, şi, totodată, eliminarea concurenţei neloiale pe care o practică astfel de operatori economici, concurenţă neloială ce rezultă în primul rând din preţurile mai mici de vânzare, practicate ca urmare a neplăţii obligaţiilor la bugetul de stat", se menţionează în nota de fundamentare.
MF menţionează în document că în vederea atingerii acestor obiective se impune modificarea Codului Fiscal prin introducerea " unor măsuri mult mai ferme şi concrete", bazate pe o analiză mult mai complexă cu privire la persoanele fizice care sunt asociaţii şi/sau administratorii societăţilor care solicită autorizarea în domeniul comerţului cu produse accizabile.
"Din acest motiv, pentru a evita şi elimina aceste practici, anticipat autorizării, se impune: în cazul persoanelor fizice de naţionalitate străină, efectuarea unor schimburi de informaţii cu statele membre pentru a se putea crea un profil de risc adecvat şi în primul rând pentru a se verifica provenienţa banilor utilizaţi pentru desfăşurarea acestei activităţi întrucât sumele necesare achiziţionării unor asemenea cantităţi de produse energetice, sunt foarte mari", se arată în document.
De asemenea, în cazul persoanelor fizice din România, cu o situaţie materială precară, se impune stabilirea şi îndeplinirea unor criterii de bonitate bine stabilite şi, ca şi în cazul cetăţenilor străini, trebuie verificat de unde provin sumele de bani necesare achiziţionării de produse accizabile din UE.
"În considerarea faptului că se impune aplicarea unui regim unitar în ceea ce priveşte solicitarea aceloraşi tipuri de informaţii din statele membre UE şi a se verifica totodată şi bonitatea pe baza aceloraşi criterii, prin acest act normativ se introduc şi măsuri menite a autoriza antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi şi a importatorilor, în mod centralizat, de către o singură Comisie creată la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în cadrul căreia vor fi desemnaţi reprezentanţi ai Direcţiei Antifraudă Fiscală/Direcţiei de Analiză de Risc/Direcţiei de Informaţii Fiscale/Direcţiei Juridice, precum şi reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Prevenirea, şi Combaterea Spălării Banilor şi ai Autorităţii Vamale Romane în considerarea atribuţiilor ce revin acestora", relevă sursa citată.
MF precizează că autorizarea operatorilor economici care efectuează importuri de produse energetice a avut în vedere următoarele considerente: în prezent nu se prevede obligativitatea deţinerii unei autorizaţii în vederea efectuării importurilor de produse energetice, având la bază considerentul că "liberul de vamă" nu se acordă decât după plata accizei şi TVA aferent produselor importate şi riscul neplăţii acestor impozite este minim, precum şi faptul că nefiind necesară o autorizaţie nu există nicio obligaţie cu privire la raportarea cantităţilor importate şi nici a clienţilor produselor importate, neputându-se face, de către organele cu atribuţii de control, o analiză cu privire la circuitul tranzacţional al produselor.
De asemenea, în vederea autorizării se impune a se avea în vedere următoarele: emiterea autorizaţiei de import pentru o cantitate strict delimitată de produse energetice şi pentru un termen de maxim 12 luni; constituirea unei garanţii financiare în favoarea ANAF, care să acopere riscul neplăţii obligaţiilor datorate bugetului de stat, cel puţin la nivelul TVA datorat, (diferenţa de TVA dintre preţul declarat în vamă şi preţul de vânzare pe piaţa din România); depunerea unor raportări lunare care să conţină, cronologic, minim următoarele informaţii: denumire furnizor (număr autorizaţie), cantitate achiziţionată, denumire clienţi; actualizarea garanţiei financiare, în funcţie de raportările depuse de operatorii economici; anularea autorizaţiei în cazul în care societatea cesionează părţile sociale sau nu informează Comisia cu privire la orice modificare intervenită de la data autorizării.
Nu în ultimul rând, operatorii economici care au calitatea de antrepozitar pot efectua operaţiuni de import fără a avea obligaţia de a deţine şi autorizaţie de importator, iar stabilirea unor sancţiuni contravenţionale şi anularea autorizaţiei de import în cazul în care produsele energetice sunt comercializate către societăţi care nu deţin atestat de comercializare produsele energetice sau către operatori economici alţii decât consumatorii finali/en detailişti.
"Având în vedere că în prezent, Codul Fiscal nu prevede necesitatea deţinerii unei autorizaţii în vederea efectuării operaţiunilor de export de produse accizabile din România, şi practic, organele fiscale nu au nicio informaţie în timp real cu privire la exporturile efectuate într-o ţară non-UE şi nicio evidenţă cu privire la societăţile care fac/au făcut aceste operaţiuni şi nici a cantităţilor exportate, se impune autorizarea şi acestor operatori economici astfel încât organele cu atribuţii de control să poată verifica punctual aceşti operatori", relevă MF în document.
De asemenea, se propune totodată şi înregistrarea acestor operatori la Autoritatea Vamală Română pentru a asigura previzibilitatea în comerţul angro cu produse energetice se impune crearea unui cadru mult mai restrictiv în domeniul circulaţiei produselor energetice.
În prezent, prevederile legale în vigoare permit crearea unui lanţ de tranzacţionare nelimitat, şi totodată, nejustificat din punct de vedere economic, singura condiţie fiind deţinerea unui atestat de comercializare angro fără depozitare.
Activitatea de monitorizare şi control al activităţii desfăşurate de antrepozitarii autorizaţi care prezintă risc fiscal ridicat se stabileşte prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Autorităţii Vamale Române.
În ceea ce priveşte impozitul pe construcţii se propune abrogarea acestui impozit începând cu anul fiscal 2027, în contextul evaluării efectelor pe care impozitul pe construcţii îl are asupra anumitor sectoare de activitate, se mai arată în document.
Comentează